FAPTELE APOSTOLILOR


1

Înălțarea lui Isus.

1Teofile, în cea dintâi carte a mea, am vorbit despre tot ce a început Isus să facă și să învețe pe oameni,

Luc 1.3;

2de la început până în ziua în care S-a înălțat la cer, după ce, prin Duhul Sfânt, dăduse poruncile Sale apostolilor, pe care-i alesese.

Marc 16.19;Luc 9.51;Luc 24.51;Fapt 1.9;1Tim 3.16;Mat 28.19;Marc 16.15;Ioan 20.21;Fapt 10.41-42;

3După patima Lui, li S-a înfățișat viu, prin multe dovezi, arătându-li-Se deseori timp de patruzeci de zile, și vorbind cu ei despre lucrurile privitoare la Împărăția lui Dumnezeu.

Marc 16.14;Luc 24.36;Ioan 20.19-26;Ioan 21.1-14;1Cor 15.5;

4Pe când Se afla cu ei, le-a poruncit să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aștepte acolo făgăduința Tatălui, "pe care", le-a zis El, "ați auzit-o de la Mine.

Luc 24.43-49;Luc 24.49;Ioan 14.16-27;Ioan 15.26;Ioan 16.7;Fapt 2.33;

5Căci Ioan a botezat cu apă, dar voi, nu după multe zile, veți fi botezați cu Duhul Sfânt."

Mat 3.11;Fapt 11.16;Fapt 19.4;Ioel 3.18;Fapt 2.4;Fapt 11.15;

6Deci apostolii, pe când erau strânși laolaltă, L-au întrebat: "Doamne, în vremea aceasta ai de gând să așezi din nou Împărăția lui Israel?"

Mat 24.3;Isa 1.26;Dan 7.27;Amos 9.11;

7El le-a răspuns: "Nu este treaba voastră să știți vremurile sau soroacele; pe acestea Tatăl le-a păstrat sub stăpânirea Sa.

Mat 24.36;Marc 13.32;1Tes 5.1;

8Ci voi veți primi o putere, când Se va pogorî Duhul Sfânt peste voi, și-Mi veți fi martori în Ierusalim, în toată Iudea, în Samaria, și până la marginile pământului."

Fapt 2.1-4;Luc 24.49;Luc 24.48;Ioan 15.27;Fapt 1.22;Fapt 2.32;

9După ce a spus aceste lucruri, pe când se uitau ei la El, S-a înălțat la cer, și un nor L-a ascuns din ochii lor.

Luc 24.51;Ioan 6.62;Fapt 1.2;

10Și cum stăteau ei cu ochii pironiți spre cer, pe când Se suia El, iată că li s-au arătat doi bărbați îmbrăcați în alb,

Mat 28.3;Marc 16.5;Luc 24.4;Ioan 20.12;Fapt 10.3-30;

11și au zis: "Bărbați Galileeni, de ce stați și vă uitați spre cer? Acest Isus, care S-a înălțat la cer din mijlocul vostru, va veni în același fel cum L-ați văzut mergând la cer."

Fapt 2.7;Fapt 13.31;Dan 7.13;Mat 24.30;Marc 13.26;Luc 21.27;Ioan 14.3;
1Tes 1.10;1Tes 4.16;2Tes 1.10;Apoc 1.7;

Întoarcerea apostolilor.

12Atunci ei s-au întors în Ierusalim din muntele numit al Măslinilor, care este lângă Ierusalim, departe cât un drum în ziua Sabatului.

Luc 24.52;

13Când au ajuns acasă, s-au suit în odaia de sus, unde stăteau de obicei. Erau: Petru, Iacov, Ioan, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov, fiul lui Alfeu, Simon Zilotul, și Iuda, fiul lui Iacov.

Fapt 9.37-39;Fapt 20.8;Mat 10.2-4;Luc 6.15;Iuda 1;

14Toți aceștia stăruiau cu un cuget în rugăciune și în cereri, împreună cu femeile, și cu Maria, mama lui Isus, și cu frații Lui.

Fapt 2.1-46;Luc 23.49-55;Luc 24.10;Mat 13.55;

Alegerea lui Matia.

15În zilele acelea, Petru s-a sculat în mijlocul fraților, - numărul celor adunați laolaltă era de aproape o sută douăzeci, - și a zis:

Apoc 3.4;

16"Fraților, trebuia să se împlinească Scriptura spusă de Duhul Sfânt mai înainte, prin gura lui David, despre Iuda, care a fost călăuza celor ce au prins pe Isus.

Ps 41.9;Ioan 13.18;Luc 22.47;Ioan 18.3;

17El era din numărul nostru, și era părtaș al aceleiași slujbe.

Mat 10.4;Luc 6.16;Fapt 1.25;Fapt 12.25;Fapt 20.24;Fapt 21.19;

18Omul acesta a dobândit un ogor cu plata nelegiuirii lui, a căzut cu capul în jos, a plesnit în două prin mijloc, și i s-au vărsat toate măruntaiele.

Mat 27.5-8;Mat 26.15;2Pet 2.15;

19Lucrul acesta a ajuns așa de cunoscut de toți locuitorii din Ierusalim, încât ogorul acela a fost numit în limba lor: "Acheldama", adică: "Ogorul sângelui." -

20În adevăr, în cartea Psalmilor este scris: "Locuința lui să rămână pustie, și nimeni să nu locuiască în ea!" Și: "Slujba lui s-o ia altul!"

Ps 69.25;Ps 109.8;

21Trebuie deci ca, dintre cei ce ne-au însoțit în toată vremea în care a trăit Domnul Isus între noi,

22cu începere de la botezul lui Ioan până în ziua când S-a înălțat El de la noi, să fie rânduit, unul care să ne însoțească drept martor al învierii Lui.

Marc 1.1;Fapt 1.9;Ioan 15.27;Fapt 1.8;Fapt 4.33;

23Ei au pus înainte pe doi: pe Iosif, numit Barsaba, zis și Iust, și pe Matia.

Fapt 15.22;

24Apoi au făcut următoarea rugăciune: "Doamne, Tu, care cunoști inimile tuturor oamenilor, arată-ne pe care din acești doi l-ai ales,

1Sam 16.7;1Cron 28.9;1Cron 29.17;Ier 11.20;Ier 17.10;Fapt 15.8;Apoc 2.23;

25ca să ia loc în slujba și apostolia aceasta, din care a căzut Iuda, ca să meargă la locul lui."

Fapt 1.17;

26Au tras la sorți, și sorțul a căzut pe Matia, care a fost numărat împreună cu cei unsprezece apostoli.

2

Pogorârea Duhului Sfânt.

1În ziua Cincizecimii, erau toți împreună în același loc.

Lev 23.15;Deut 16.9;Fapt 20.16;Fapt 1.14;

2Deodată a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic, și a umplut toată casa unde ședeau ei.

Fapt 4.31;

3Niște limbi ca de foc au fost văzute împărțindu-se printre ei, și s-au așezat câte una pe fiecare din ei.

4Și toți s-au umplut de Duh Sfânt, și au început să vorbească în alte limbi, după cum le da Duhul să vorbească.

Fapt 1.5;Marc 16.17;Fapt 10.46;Fapt 19.6;1Cor 12.10-30;1Cor 13.1;1Cor 14.2;

5Și se aflau atunci în Ierusalim Iudei, oameni cucernici din toate neamurile care sunt sub cer.

6Când s-a auzit sunetul acela, mulțimea s-a adunat și a rămas încremenită; pentru că fiecare îi auzea vorbind în limba lui.

7Toți se mirau, se minunau, și ziceau unii către alții: "Toți aceștia care vorbesc, nu sunt Galileeni?

Fapt 1.11;

8Cum dar îi auzim vorbind fiecăruia din noi în limba noastră, în care ne-am născut?

9Parți, Mezi, Elamiți, locuitori din Mesopotamia, Iudea, Capadocia, Pont, Asia,

10Frigia, Pamfilia, Egipt, părțile Libiei dinspre Cirena, oaspeți din Roma, Iudei sau prozeliți,

11Cretani și Arabi, îi auzim vorbind în limbile noastre lucrurile minunate ale lui Dumnezeu!"

12Toți erau uimiți, nu știau ce să creadă, și ziceau unii către alții: "Ce vrea să zică aceasta?"

13Dar alții își băteau joc, și ziceau: "Sunt plini de must!"

14Atunci Petru s-a sculat în picioare cu cei unsprezece, a ridicat glasul, și le-a zis: "Bărbați Iudei și voi toți cei care locuiți în Ierusalim, să știți lucrul acesta, și ascultați cuvintele mele!

15Oamenii aceștia nu sunt beți, cum vă închipuiți voi, căci nu este decât al treilea ceas din zi.

1Tes 5.7;

16Ci aceasta este ce a fost spus prin proorocul Ioel:

17"În zilele de pe urmă, zice Dumnezeu, voi turna din Duhul Meu peste orice făptură; feciorii voștri și fetele voastre vor prooroci, tinerii voștri vor avea vedenii, și bătrânii voștri vor visa visuri!

Isa 44.3;Ezec 11.19;Ezec 36.27;Ioel 2.28-29;Zah 12.10;Ioan 7.38;Fapt 10.45;Fapt 21.9;

18Da, chiar și peste robii Mei și peste roabele Mele voi turna, în zilele acelea, din Duhul Meu, și vor prooroci.

Fapt 21.4-10;1Cor 12.10-28;1Cor 14.1;

19Voi face să se arate semne sus în cer și minuni jos pe pământ, sânge, foc și un vârtej de fum;

Ioel 2.30-31;

20soarele se va preface în întuneric, și luna în sânge, înainte ca să vină ziua Domnului, ziua aceea mare și strălucită.

Mat 24.29;Marc 13.24;Luc 21.25;

21Atunci oricine va chema Numele Domnului, va fi mântuit."

Rom 10.13;

Cuvântarea lui Petru.

22Bărbați Israeliți, ascultați cuvintele acestea! Pe Isus din Nazaret, om adeverit de Dumnezeu înaintea voastră prin minunile, semnele și lucrările pline de putere, pe care le-a făcut Dumnezeu prin El în mijlocul vostru, după cum bine știți;

Ioan 3.2;Ioan 14.10-11;Fapt 10.38;Evr 2.4;

23pe Omul acesta, dat în mâinile voastre, după sfatul hotărât și după știința mai dinainte a lui Dumnezeu, voi L-ați răstignit și L-ați omorât prin mâna celor fărădelege.

Mat 26.24;Luc 22.22;Luc 24.44;Fapt 3.18;Fapt 4.28;Fapt 5.30;

24Dar Dumnezeu L-a înviat, dezlegându-I legăturile morții, pentru că nu era cu putință să fie ținut de ea.

Fapt 2.32;Fapt 3.15;Fapt 4.10;Fapt 10.40;Fapt 13.30-34;Fapt 17.31;Rom 4.24;
Rom 8.11;1Cor 6.14;1Cor 15.15;2Cor 4.14;Gal 1.1;Efes 1.20;Col 2.12;1Tes 1.10;Evr 13.20;1Pet 1.24;

25Căci David zice despre El: "Eu aveam totdeauna pe Domnul înaintea mea, pentru că El este la dreapta mea, ca să nu mă clatin.

Ps 16.8;

26De aceea, mi se bucură inima, și mi se înveselește limba; chiar și trupul mi se va odihni în nădejde:

27căci nu-mi vei lăsa sufletul în Locuința morților, și nu vei îngădui ca Sfântul Tău să vadă putrezirea.

28Mi-ai făcut cunoscut căile vieții, și Mă vei umple de bucurie cu starea Ta de față."

29Cât despre patriarhul David, să-mi fie îngăduit, fraților, să vă spun fără sfială că a murit și a fost îngropat; și mormântul lui este în mijlocul nostru până în ziua de azi.

1Împ 2.10;Fapt 13.36;

30Fiindcă David era prooroc, și știa că Dumnezeu îi făgăduise cu jurământ că va ridica pe unul din urmașii săi pe scaunul lui de domnie,

2Sam 7.12-13;Ps 132.11;Luc 1.32-69;Rom 1.3;2Tim 2.8;

31despre învierea lui Hristos a prorocit și a vorbit el, când a zis că sufletul lui nu va fi lăsat în Locuința morților, și trupul lui nu va vedea putrezirea.

Ps 16.10;Fapt 13.35;

32Dumnezeu a înviat pe acest Isus, și noi toți suntem martori ai lui.

Fapt 2.24;Fapt 1.8;

33Și acum, odată ce S-a înălțat prin dreapta lui Dumnezeu, și a primit de la Tatăl făgăduința Duhului Sfânt, a turnat ce vedeți și auziți.

Fapt 5.31;Filip 2.9;Evr 10.12;Ioa 14.26;Ioa 15.26;Ioa 16.7-13;Fapt 1.4;Fapt 10.45;Efes 4.8;

34Căci David nu s-a suit în ceruri, ci el singur zice: "Domnul a zis Domnului meu: "Șezi la dreapta Mea,

Ps 110.1;Mat 22.44;1Cor 15.25;Efes 1.20;Evr 1.13;

35până ce voi pune pe vrăjmașii Tăi sub picioarele Tale."

36Să știe bine dar, toată casa lui Israel, că Dumnezeu a făcut Domn și Hristos pe acest Isus, pe care L-ați răstignit voi."

Fapt 5.31;

Cei dintâi creștini.

37După ce au auzit aceste cuvinte, ei au rămas străpunși în inimă, și au zis lui Petru și celorlalți apostoli: "Fraților, ce să facem?"

Zah 12.10;Luc 3.10;Fapt 9.6;Fapt 16.30;

38"Pocăiți-vă", le-a zis Petru, "și fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veți primi darul Sfântului Duh.

Luc 24.47;Fapt 3.19;

39Căci făgăduința aceasta este pentru voi, pentru copiii voștri, și pentru toți cei ce sunt departe acum, în oricât de mare număr îi va chema Domnul, Dumnezeul nostru."

Ioel 2.28;Fapt 3.25;Fapt 10.45;Fapt 11.15;Fapt 18;Fapt 14.27;Fapt 15.3-14;Efes 2.13-17;

40Și, cu multe alte cuvinte, mărturisea, îi îndemna, și zicea: "Mântuiți-vă din mijlocul acestui neam ticălos."

41Cei ce au primit propovăduirea lui, au fost botezați; și în ziua aceea, la numărul ucenicilor s-au adăugat aproape trei mii de suflete.

42Ei stăruiau în învățătura apostolilor, în legătura frățească, în frângerea pâinii, și în rugăciuni.

Fapt 1.14;Fapt 2.46;Rom 12.12;Efes 6.18;Col 4.2;Evr 10.25;

43Fiecare era plin de frică, și prin apostoli se făceau multe minuni și semne.

Marc 16.17;Fapt 4.33;Fapt 5.12;

44Toți cei ce credeau, erau împreună la un loc, și aveau toate de obște.

Fapt 4.32-34;

45Își vindeau ogoarele și averile, și banii îi împărțeau între toți, după nevoile fiecăruia.

Isa 58.7;

46Toți împreună erau nelipsiți de la Templu în fiecare zi, frângeau pâinea acasă, și luau hrana, cu bucurie și curăție de inimă.

Fapt 1.14;Luc 24.53;Fapt 5.42;Fapt 20.7;

47Ei lăudau pe Dumnezeu, și erau plăcuți înaintea întregului norod. Și Domnul adăuga în fiecare zi la numărul lor pe cei ce erau mântuiți.

Luc 2.52;Fapt 4.33;Rom 14.18;Fapt 5.14;Fapt 11.24;

3

Vindecarea ologului din naștere.

1Petru și Ioan se suiau împreună la Templu, la ceasul rugăciunii: era ceasul al nouălea.

Fapt 2.46;Ps 55.17;

2Acolo era un om olog din naștere, care era dus și pus în toate zilele la poarta Templului, numită "Frumoasă", ca să ceară de milă de la cei ce intrau în Templu.

Fapt 14.8;Ioan 9.8;

3Omul acesta, când a văzut pe Petru și pe Ioan că voiau să intre în Templu, le-a cerut milostenie.

4Petru, ca și Ioan, s-a uitat țintă la el, și a zis: "Uită-te la noi!"

5Și el se uita la ei cu luare aminte, și aștepta să capete ceva de la ei.

6Atunci Petru i-a zis: "Argint și aur, n-am; dar ce am, îți dau: În Numele lui Isus Hristos din Nazaret, scoală-te și umblă!"

Fapt 4.10;

7L-a apucat de mâna dreaptă, și l-a ridicat în sus. Îndată i s-au întărit tălpile și gleznele;

8dintr-o săritură a fost în picioare, și a început să umble. A intrat cu ei în Templu, umblând, sărind, și lăudând pe Dumnezeu.

Isa 35.6;

9Tot norodul l-a văzut umblând și lăudând pe Dumnezeu.

Fapt 4.16-21;

10Îl cunoșteau că era cel ce ședea la poarta "Frumoasă" a Templului, ca să ceară de pomană, și s-au umplut de uimire și de mirare pentru cele ce i se întâmplaseră.

Ioan 9.8;

11Fiindcă el se ținea de Petru și de Ioan, tot norodul, mirat, a alergat la ei în pridvorul zis al lui Solomon.

Ioan 10.23;Fapt 5.12;

Cuvântarea lui Petru către norod.

12Petru, când a văzut lucrul acesta, a luat cuvântul, și a zis norodului: "Bărbați Israeliți, pentru ce vă mirați de lucrul acesta? De ce vă uitați cu ochii țintă la noi, ca și cum prin puterea noastră sau prin cucernicia noastră am fi făcut pe omul acesta să umble?

13Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov, Dumnezeul părinților noștri, a proslăvit pe Robul Său Isus, pe care voi L-ați dat în mâna lui Pilat; și v-ați lepădat de El înaintea lui, măcar că el era de părere să-I dea drumul.

Fapt 5.30;Ioan 7.39;Ioan 12.16;Ioan 17.1;Mat 27.2;

14Voi v-ați lepădat de Cel Sfânt și Neprihănit, și ați cerut să vi se dăruiască un ucigaș.

Mat 27.20;Marc 15.11;Luc 23.18-21;Ioan 18.40;Ioan 19.15;Fapt 13.28;Ps 16.10;
Marc 1.24;Luc 1.35;Fapt 2.27;Fapt 4.27;Fapt 7.52;Fapt 22.14;

15Ați omorât pe Domnul vieții, pe care Dumnezeu L-a înviat din morți; noi suntem martori ai Lui.

Fapt 2.24;Fapt 2.32;

16Prin credința în Numele lui Isus, a întărit Numele Lui pe omul acesta, pe care-l vedeți și-l cunoașteți; credința în El a dat omului acestuia o tămăduire deplină, cum vedeți cu toții.

Mat 9.22;Fapt 4.10;Fapt 14.9;

17Și acum, fraților, știu că din neștiință ați făcut așa, ca și mai marii voștri.

Luc 23.34;Ioan 16.3;Fapt 13.27;1Cor 2.8;1Tim 1.13;

18Dar Dumnezeu a împlinit astfel ce vestise mai înainte prin gura tuturor proorocilor Lui: că, adică, Hristosul Său va pătimi.

Luc 24.44;Fapt 26.22;Ps 22;Isa 50.6;Isa 53.5;Dan 9.26;1Petr 1.10-11;

19Pocăiți-vă dar, și întoarceți-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se șteargă păcatele, ca să vină de la Domnul vremurile de înviorare,

Fapt 2.38;

20și să trimită pe Cel ce a fost rânduit mai dinainte pentru voi: pe Isus Hristos,

21pe care cerul trebuie să-L primească, până la vremurile așezării din nou a tuturor lucrurilor: despre aceste vremuri a vorbit Dumnezeu prin gura tuturor sfinților Săi prooroci din vechime.

Fapt 1.11;Mat 17.11;Luc 1.70;

22În adevăr, Moise a zis părinților noștri: "Domnul, Dumnezeul vostru, vă va ridica dintre frații voștri un prooroc ca mine; pe El să-L ascultați în tot ce vă va spune.

Deut 18.15-19;Fapt 7.37;

23Și oricine nu va asculta de Proorocul acela, va fi nimicit cu desăvârșire din mijlocul norodului."

24De asemenea toți proorocii, de la Samuel și ceilalți, care au urmat după el, și au vorbit, au vestit zilele acestea.

25Voi sunteți fiii proorocilor și ai legământului, pe care l-a făcut Dumnezeu cu părinții noștri, când a zis lui Avraam: "Toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în sămânța ta."

Fapt 2.39;Rom 9.4-8;Rom 15.8;Gal 3.26;Gen 12.3;Gen 18.18;Gen 22.18;Gen 26.4;Gen 28.14;Gal 3.8;

26Dumnezeu, după ce a ridicat pe Robul Său Isus, L-a trimis mai întâi vouă, ca să vă binecuvânteze, întorcând pe fiecare din voi de la fărădelegile sale."

Mat 10.5;Mat 15.24;Luc 24.47;Fapt 13.32-46;Fapt 3.22;Mat 1.21;

4

Petru și Ioan la Sinedriu.

1Pe când vorbeau Petru și Ioan norodului, au venit la ei pe neașteptate preoții, căpitanul Templului și Saducheii,

2foarte necăjiți că învățau pe norod, și vesteau în Isus învierea din morți.

Mat 22.23;Fapt 23.8;

3Au pus mâinile pe ei, și i-au aruncat în temniță până a doua zi; căci se înserase.

4Însă mulți din cei ce auziseră cuvântarea, au crezut; și numărul bărbaților credincioși s-a ridicat aproape la cinci mii.

5A doua zi, mai marii norodului, bătrânii și cărturarii s-au adunat împreună la Ierusalim,

6cu marele preot Ana, Caiafa, Ioan, Alexandru, și toți cei ce se trăgeau din neamul marilor preoți.

Luc 3.2;Ioan 11.49;Ioan 18.13;

7Au pus pe Petru și pe Ioan în mijlocul lor, și i-au întrebat: "Cu ce putere, sau în numele cui ați făcut voi lucrul acesta?"

Ex 2.14;Mat 21.23;Fapt 7.27;

8Atunci Petru, plin de Duhul Sfânt, le-a zis: "Mai mari ai norodului și bătrâni ai lui Israel!

Luc 12.11-12;

9Fiindcă suntem trași astăzi la răspundere pentru o facere de bine, făcută unui om bolnav, și suntem întrebați cum a fost vindecat,

10s-o știți toți, și s-o știe tot norodul lui Israel! Omul acesta se înfățișează înaintea voastră pe deplin sănătos, în Numele lui Isus Hristos din Nazaret, pe care voi L-ați răstignit, dar pe care Dumnezeu L-a înviat din morți.

Fapt 3.6-16;Fapt 2.4;

11El este "piatra lepădată de voi, zidarii, care a ajuns să fie pusă în capul unghiului."

Ps 118.22;Isa 28.16;Mat 21.42;

12În nimeni altul nu este mântuire: căci nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiți."

Mat 1.21;Fapt 10.43;1Tim 2.5-6;

13Când au văzut ei îndrăzneala lui Petru și a lui Ioan, s-au mirat, întrucât știau că erau oameni necărturari și de rând; și au priceput că fuseseră cu Isus.

Mat 11.25;1Cor 1.27;

14Dar fiindcă vedeau lângă ei pe omul care fusese vindecat, nu puteau zice nimic împotrivă.

Fapt 3.11;

15Le-au poruncit doar să iasă afară din Sobor, s-au sfătuit între ei,

16și au zis: "Ce vom face oamenilor acestora? Căci este știut de toți locuitorii Ierusalimului că prin ei s-a făcut o minune vădită, pe care n-o putem tăgădui.

Ioan 11.47;Fapt 3.9-10;

17Dar, ca să nu se lățească vestea aceasta mai departe în norod, să-i amenințăm, și să le poruncim ca de acum încolo să nu mai vorbească nimănui în Numele acesta."

18Și după ce i-au chemat, le-au poruncit să nu mai vorbească cu nici un chip, nici să mai învețe pe oameni în Numele lui Isus.

Fapt 5.40;

19Drept răspuns, Petru și Ioan le-au zis: "Judecați voi singuri dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm mai mult de voi decât de Dumnezeu;

Fapt 5.29;

20căci noi nu putem să nu vorbim despre ce am văzut și am auzit."

Fapt 1.8;Fapt 2.32;Fapt 22.15;1Ioan 1.1-3;

21I-au amenințat din nou, și i-au lăsat să plece, căci nu știau cum să-i pedepsească, din pricina norodului; fiindcă toți slăveau pe Dumnezeu pentru cele întâmplate.

Mat 21.26;Luc 20.6-19;Luc 22.2;Fapt 5.26;Fapt 3.7-8;

22Căci omul cu care se făcuse această minune de vindecare, avea mai bine de patruzeci de ani.

Petru și Ioan la ai lor.

23După ce li s-a dat drumul, ei s-au dus la ai lor, și le-au istorisit tot ce le spuseseră preoții cei mai de seamă și bătrânii.

Fapt 12.12;

24Când au auzit ei aceste lucruri, și-au ridicat glasul toți împreună către Dumnezeu, și au zis: "Stăpâne, Doamne, care ai făcut cerul, pământul, marea și tot ce este în ele!

2Împ 19.15;

25Tu ai zis prin Duhul Sfânt, prin gura părintelui nostru David, robul Tău: "Pentru ce se întărâtă neamurile, și pentru ce cugetă noroadele lucruri deșarte?

Ps 2.1;

26Împărații pământului s-au răsculat, și domnitorii s-au unit împotriva Domnului și împotriva Unsului Său."

27În adevăr, împotriva Robului Tău celui sfânt, Isus, pe care L-ai uns Tu, s-au însoțit în cetatea aceasta Irod și Pilat din Pont cu Neamurile și cu noroadele lui Israel,

Mat 26.3;Luc 22.2;Luc 23.1-8;Luc 1.35;Luc 4.18;Ioan 10.36;

28ca să facă tot ce hotărâse mai dinainte mâna Ta și sfatul Tău.

Fapt 2.23;Fapt 3.18;

29Și acum, Doamne, uită-Te la amenințările lor, dă putere robilor Tăi să vestească Cuvântul Tău cu toată îndrăzneala,

Fapt 4.13-31;Fapt 9.27;Fapt 13.46;Fapt 14.3;Fapt 19.8;Fapt 26.26;Fapt 28.31;Efes 6.19;

30și întinde-Ți mâna, ca să se facă tămăduiri, minuni și semne prin Numele Robului Tău celui Sfânt, Isus."

Fapt 2.43;Fapt 5.12;Fapt 3.6-16;Fapt 4.27;

31După ce s-au rugat ei, s-a cutremurat locul unde erau adunați; toți s-au umplut de Duhul Sfânt, și vesteau Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală.

Fapt 2.2-4;Fapt 16.26;Fapt 4.29;

Unirea și dragostea credincioșilor.

32Mulțimea celor ce crezuseră, era o inimă și un suflet. Nici unul nu zicea că averile lui sunt ale lui, ci aveau toate de obște.

Fapt 5.12;Rom 15.5-6;2Cor 13.11;Filip 1.27;Filip 2.2;1Pet 3.8;Fapt 2.44;

33Apostolii mărturiseau cu multă putere despre învierea Domnului Isus. Și un mare har era peste toți.

Fapt 1.8;Fapt 1.22;Fapt 2.47;

34Căci nu era nici unul printre ei, care să ducă lipsă: toți cei ce aveau ogoare sau case, le vindeau, aduceau prețul lucrurilor vândute,

Fapt 2.45;

35și-l puneau la picioarele apostolilor; apoi se împărțea fiecăruia după cum avea nevoie.

Fapt 4.37;Fapt 5.2;Fapt 2.45;Fapt 6.1;

36Iosif, numit de apostoli și Barnaba, adică, în tălmăcire, fiul mângâierii, un Levit, de neam din Cipru,

37a vândut un ogor, pe care-l avea, a adus banii, și i-a pus la picioarele apostolilor.

Fapt 4.34-35;Fapt 5.1-2;

5

Anania și Safira.

1Dar un om, numit Anania, a vândut o moșioară, cu nevasta sa Safira,

2și a oprit o parte din preț, cu știrea nevestei lui; apoi a adus partea cealaltă, și a pus-o la picioarele apostolilor.

Fapt 4.37;

3Petru i-a zis: "Anania, pentru ce ți-a umplut Satana inima ca să minți pe Duhul Sfânt, și să ascunzi o parte din prețul moșioarei?

Num 30.2;Deut 23.21;Ecl 5.4;Luc 22.3;

4Dacă n-o vindeai, nu rămânea ea a ta? Și, după ce ai vândut-o, nu puteai să faci ce vrei cu prețul ei? Cum s-a putut naște un astfel de gând în inima ta? N-ai mințit pe oameni, ci pe Dumnezeu."

5Anania, când a auzit cuvintele acestea, a căzut jos, și și-a dat sufletul. O mare frică a apucat pe toți cei ce ascultau aceste lucruri.

Fapt 5.10-11;

6Flăcăii s-au sculat, l-au învelit, l-au scos afară, și l-au îngropat.

Ioan 19.40;

7Cam după trei ceasuri, a intrat și nevasta sa, fără să știe ce se întâmplase.

8Petru i-a zis: "Spune-mi, cu atât ați vândut moșioara?" "Da", a răspuns ea, "cu atâta."

9Atunci Petru i-a zis: "Cum de v-ați înțeles între voi să ispitiți pe Duhul Domnului? Iată picioarele celor ce au îngropat pe bărbatul tău, sunt la ușă, și te vor lua și pe tine."

Mat 4.7;Fapt 5.3;

10Ea a căzut îndată la picioarele lui, și și-a dat sufletul. Când au intrat flăcăii, au găsit-o moartă; au scos-o afară, și au îngropat-o lângă bărbatul ei.

Fapt 5.5;

11O mare frică a cuprins toată adunarea și pe toți cei ce au auzit aceste lucruri.

Fapt 5.5;Fapt 2.43;Fapt 19.17;

Izbânda apostolilor.

12Prin mâinile apostolilor se făceau multe semne și minuni în norod. Toți stăteau împreună în pridvorul lui Solomon,

Fapt 2.43;Fapt 14.3;Fapt 19.11;Rom 15.19;2Cor 12.12;Evr 2.4;Fapt 3.11;Fapt 4.32;

13și nici unul din ceilalți nu cuteza să se lipească de ei; dar norodul îi lăuda în gura mare.

Ioan 9.22;Ioan 12.42;Ioan 19.38;Fapt 2.47;Fapt 4.21;

14Numărul celor ce credeau în Domnul, bărbați și femei, se mărea tot mai mult;

15până acolo că scoteau pe bolnavi chiar pe ulițe, și îi puneau pe paturi și pe așternuturi, pentru ca, atunci când va trece Petru, măcar umbra lui să treacă peste vreunul din ei.

Mat 9.21;Mat 14.36;Fapt 19.12;

16Mulțimea, de asemenea, alerga la Ierusalim, din cetățile vecine, și aducea pe cei bolnavi și pe cei chinuiți de duhuri necurate: și toți se vindecau.

Marc 16.17-18;Ioan 14.12;

Apostolii închiși și izbăviți.

17Însă marele preot și toți cei ce erau împreună cu el, adică partida Saducheilor, s-au sculat plini de pizmă,

Fapt 4.1-6;

18au pus mâinile pe apostoli, și i-au aruncat în temnița de obște.

Luc 21.12;

19Dar un înger al Domnului a deschis ușile temniței, noaptea, i-a scos afară, și le-a zis:

Fapt 12.7-26;

20"Duceți-vă, stați în Templu, și vestiți norodului toate cuvintele vieții acesteia."

Ioan 6.68;Ioan 17.3;1Ioan 5.11;

21Când au auzit ei aceste vorbe, au intrat dis-de-dimineață în Templu, și au început să învețe pe norod. Marele preot și cei ce erau cu el, au venit pe neașteptate, au adunat Soborul și pe toată bătrânimea fiilor lui Israel, și au trimis la temniță să aducă pe apostoli.

Fapt 4.5-6;Luc 22.4;

22Aprozii, la venirea lor, nu i-au găsit în temniță. S-au întors și au spus astfel:

23"Temnița am găsit-o încuiată cu toată grija, și pe păzitori stând în picioare la uși; dar, când am deschis, n-am găsit pe nimeni înăuntru."

24Când au auzit aceste vorbe, căpitanul Templului și preoții cei mai de seamă au rămas înmărmuriți, și nu știau ce să creadă despre apostoli și despre urmările acestei întâmplări.

Fapt 4.1;

25Cineva a venit și le-a spus: "Iată că oamenii, pe care i-ați băgat în temniță, stau în Templu, și învață pe norod."

26Atunci căpitanul Templului a plecat cu aprozii, și i-au adus; dar nu cu sila, căci se temeau să nu fie uciși cu pietre de norod.

Mat 21.26;

27După ce i-au adus, i-au pus înaintea Soborului. Și marele preot i-a întrebat astfel:

28"Nu v-am poruncit noi cu tot dinadinsul să nu învățați pe norod în Numele acesta? Și voi iată că ați umplut Ierusalimul cu învățătura voastră, și căutați să aruncați asupra noastră sângele acelui om."

Fapt 4.18;Fapt 2.23-36;Fapt 3.15;Fapt 7.52;Mat 23.35;Mat 27.25;

29Petru și apostolii ceilalți, drept răspuns, i-au zis: "Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni!

Fapt 4.19;

30Dumnezeul părinților noștri a înviat pe Isus, pe care voi L-ați omorât, atârnându-L pe lemn.

Fapt 3.13-15;Fapt 22.14;Fapt 10.39;Fapt 13.29;Gal 3.13;1Pet 2.24;

31Pe acest Isus, Dumnezeu L-a înălțat cu puterea Lui, și L-a făcut Domn și Mântuitor, ca să dea lui Israel pocăința și iertarea păcatelor.

Fapt 2.33-36;Filip 2.9;Evr 2.10;Evr 12.2;Fapt 3.15;Mat 1.21;Luc 24.47;
Fapt 3.26;Fapt 13.38;Efes 1.7;Col 1.14;

32Noi suntem martori ai acestor lucruri, ca și Duhul Sfânt, pe care L-a dat Dumnezeu celor ce ascultă de El."

Ioan 15.26-27;Fapt 2.4;Fapt 10.44;

Apostolilor li de dă drumul.

33Când au auzit ei aceste vorbe, îi tăia la inimă și s-au sfătuit să-i omoare.

Fapt 2.37;Fapt 7.54;

34Dar un Fariseu numit Gamaliel, un învățător al Legii, prețuit de tot norodul, s-a sculat în picioare în Sobor și a poruncit să scoată puțin afară pe apostoli.

Fapt 22.3;

35Apoi le-a zis: "Bărbați Israeliți, luați seama bine ce aveți de gând să faceți oamenilor acestora.

36Căci nu de mult s-a ivit Teuda, care zicea că el este ceva, și la care s-au alipit aproape patru sute de bărbați. El a fost omorât, și toți cei ce îl urmaseră, au fost risipiți și nimiciți.

37După el s-a ivit Iuda Galileanul, pe vremea înscrierii, și a tras mult norod de partea lui: a pierit și el, și toți cei ce-l urmaseră, au fost risipiți.

38Și acum, eu vă spun: "Nu mai necăjiți pe oamenii aceștia, și lăsați-i în pace! Dacă încercarea sau lucrarea aceasta este de la oameni, se va nimici;

Prov 21.30;Isa 8.10;Mat 15.13;

39dar dacă este de la Dumnezeu, n-o veți putea nimici. Să nu vă pomeniți că luptați împotriva lui Dumnezeu."

Luc 21.15;1Cor 1.25;Fapt 7.51;Fapt 9.5;Fapt 23.9;

40Ei au ascultat de el. Și, după ce au chemat pe apostoli, au pus să-i bată cu nuiele, i-au oprit să vorbească în Numele lui Isus, și le-au dat drumul.

Fapt 4.18;Mat 10.17;Mat 23.34;Marc 13.9;

41Ei au plecat dinaintea Soborului, și s-au bucurat că au fost învredniciți să fie batjocoriți, pentru Numele Lui.

Mat 5.12;Rom 5.3;2Cor 12.10;Filip 1.29;Evr 10.34;Iac 1.2;1Pet 4.13-16;

42Și în fiecare zi, în Templu și acasă, nu încetau să învețe pe oameni, și să vestească Evanghelia lui Isus Hristos.

Fapt 2.46;Fapt 4.20-29;

6

Cei șapte diaconi.

1În zilele acelea, când s-a înmulțit numărul ucenicilor, Evreii care vorbeau grecește, cârteau împotriva Evreilor, pentru că văduvele lor erau trecute cu vederea la împărțeala ajutoarelor de toate zilele.

Fapt 2.41;Fapt 4.4;Fapt 5.14;Fapt 6.7;Fapt 9.29;Fapt 11.20;Fapt 4.35;

2Cei doisprezece au adunat mulțimea ucenicilor, și au zis: "Nu este potrivit pentru noi să lăsăm Cuvântul lui Dumnezeu ca să slujim la mese.

Ex 18.17;

3De aceea, fraților, alegeți dintre voi șapte bărbați, vorbiți de bine, plini de Duhul Sfânt și înțelepciune, pe care îi vom pune la slujba aceasta.

Deut 1.13;Fapt 1.21;Fapt 16.2;1Tim 3.7;

4Iar noi vom stărui necurmat în rugăciune și în propovăduirea Cuvântului."

Fapt 2.42;

5Vorbirea aceasta a plăcut întregii adunări. Au ales pe Ștefan, bărbat plin de credință și de Duhul Sfânt, pe Filip, pe Prohor, pe Nicanor, pe Timon, pe Parmena și pe Nicolae, un prozelit din Antiohia.

Fapt 11.24;Fapt 8.5-26;Fapt 21.8;Apoc 2.6-15;

6I-au adus înaintea apostolilor, care, după ce s-au rugat, și-au pus mâinile peste ei.

Fapt 1.24;Fapt 8.17;Fapt 9.17;Fapt 13.3;1Tim 4.14;1Tim 5.22;2Tim 1.6;

Ștefan învinuit de hulă.

7Cuvântul lui Dumnezeu se răspândea tot mai mult, numărul ucenicilor se înmulțea mult în Ierusalim, și o mare mulțime de preoți veneau la credință.

Fapt 12.24;Fapt 19.20;Col 1.6;Ioan 12.42;

8Ștefan era plin de har și de putere, și făcea minuni și semne mari în norod.

9Unii din sinagoga, numită a Izbăviților, a Cirinenilor, și a Alexandrinilor, împreună cu niște Iudei din Cilicia și din Asia, au început o ceartă de vorbe cu Ștefan;

10dar nu puteau să stea împotriva înțelepciunii și Duhului cu care vorbea el.

Luc 21.15;Fapt 5.39;Ex 4.12;Isa 54.17;

11Atunci au pus la cale pe niște oameni să zică: "Noi l-am auzit rostind cuvinte de hulă împotriva lui Moise și împotriva lui Dumnezeu."

1Împ 21.10-13;Mat 26.59-60;

12Au întărâtat norodul, pe bătrâni și pe cărturari, au năvălit asupra lui, au pus mâna pe el, și l-au dus în Sobor.

13Au scos niște martori mincinoși, care au zis: "Omul acesta nu încetează să spună cuvinte de hulă împotriva acestui locaș sfânt și împotriva Legii.

14În adevăr, l-am auzit zicând că acest Isus din Nazaret va dărâma locașul acesta, și va schimba obiceiurile, pe care ni le-a dat Moise."

Fapt 25.8;Dan 9.26;

15Toți cei ce ședeau în Sobor, s-au uitat țintă la Ștefan, și fața lui li s-a arătat ca o față de înger.

7

Cuvântarea de apărare a lui Ștefan.

1Marele preot a zis: "Așa stau lucrurile?"

2Ștefan a răspuns: "Fraților și părinților, ascultați! Dumnezeul slavei S-a arătat părintelui nostru Avraam, când era în Mesopotamia, înainte ca să se așeze în Haran.

Fapt 22.1;

3Și i-a zis: "Ieși din țara ta și din familia ta, și du-te în țara, pe care ți-o voi arăta."

Gen 12.1;

4El a ieșit atunci din țara Haldeilor, și s-a așezat în Haran. De acolo, după moartea tatălui său, Dumnezeu l-a strămutat în țara aceasta, în care locuiți voi acum.

Gen 11.31;Gen 12.4-5;

5Din țara aceea nu i-a dat nimic în stăpânire, nici măcar o palmă deloc, ci i-a făgăduit că i-o va da în stăpânire lui, și seminței lui după el, măcar că n-avea nici un copil.

Gen 12.7;Gen 13.15;Gen 15.3-8;Gen 17.8;Gen 26.3;

6Dumnezeu i-a spus că sămânța lui va locui într-o țară străină, va fi robită, și va fi chinuită patru sute de ani.

Gen 15.13-16;Ex 12.40;Gal 3.17;

7"Dar neamul, căruia îi vor fi robi, îl voi judeca Eu", a zis Dumnezeu. "După aceea, vor ieși, și-Mi vor sluji în locul acesta."

Ex 3.12;

8Apoi i-a dat legământul tăierii împrejur; și astfel Avraam, când a născut pe Isaac, l-a tăiat împrejur în ziua a opta; Isaac a născut și a tăiat împrejur pe Iacov, și Iacov pe cei doisprezece patriarhi.

Gen 17.9-11;Gen 21.2-4;Gen 25.26;Gen 29.31;Gen 30.5;Gen 35.18-23;

9Iar patriarhii, care pizmuiau pe Iosif, l-au vândut, ca să fie dus în Egipt. Dar Dumnezeu a fost cu el,

Gen 37.4-28;Ps 105.17;Gen 39.2-23;

10și l-a izbăvit din toate necazurile lui; i-a dat înțelepciune și trecere înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului, care l-a pus dregător peste Egipt și peste toată casa lui.

Gen 41.37;Gen 42.6;

11A venit o foamete în tot Egiptul și Canaanul. Nevoia era mare, și părinții noștri nu găseau merinde.

Gen 41.54;

12Iacov a auzit că în Egipt era grâu, și a trimis pe părinții noștri întâiași dată acolo.

Gen 42.1;

13Și când au venit a doua oară, Iosif a fost cunoscut de frații săi, și Faraon a aflat din ce neam era Iosif.

Gen 45.4-16;

14Apoi Iosif a trimis să cheme pe tatăl său Iacov și pe toată familia lui, șaptezeci și cinci de suflete.

Gen 45.9-27;Gen 46.27;Deut 10.22;

15Iacov s-a pogorât în Egipt, unde a murit el și părinții noștri.

Gen 46.5;Gen 49.33;Ex 1.6;

16Și au fost strămutați la Sihem, și puși în mormântul, pe care îl cumpărase Avraam cu o sumă de bani de la fiii lui Emor, în Sihem.

Ex 13.19;Ios 24.32;Gen 23.16;Gen 33.19;

17Se apropia vremea când trebuia să se împlinească făgăduința, pe care o făcuse Dumnezeu lui Avraam. Norodul a crescut și s-a înmulțit în Egipt,

Gen 15.13;Fapt 7.6;Ex 1.7-9;Ps 105.24-25;

18până când s-a ridicat un alt împărat, care nu cunoștea pe Iosif.

19Împăratul acesta a uneltit împotriva neamului nostru, și a chinuit pe părinții noștri, până acolo ca să-și lepede pruncii, ca să nu trăiască.

Ex 1.22;

Vremea lui Moise.

20Pe vremea aceasta s-a născut Moise, care era frumos înaintea lui Dumnezeu. El a fost hrănit trei luni în casa tatălui său.

Ex 2.2;Evr 11.23;

21Și când a fost lepădat, l-a luat fiica lui Faraon, și l-a crescut ca pe copilul ei.

Ex 2.3-10;

22Moise a învățat toată înțelepciunea Egiptenilor, și era puternic în cuvinte și în fapte.

Luc 24.19;

23El avea patruzeci de ani, când i-a venit în inimă dorința să cerceteze pe frații săi, pe fiii lui Israel.

Ex 2.11-12;

24A văzut pe unul din ei suferind nedreptate; i-a luat apărarea, a răzbunat pe cel asuprit, și a omorât pe Egiptean.

25Credea că frații lui vor pricepe că Dumnezeu prin mâna lui le va da izbăvirea; dar n-au priceput.

26A doua zi, când se băteau ei, Moise a venit în mijlocul lor, și i-a îndemnat la pace. "Oamenilor", a zis el, "voi sunteți frați; de ce vă nedreptățiți unul pe altul?"

Ex 2.13;

27Dar cel ce nedreptățea pe aproapele său, l-a îmbrâncit, și i-a zis: "Cine te-a pus pe tine stăpânitor și judecător peste noi?

Luc 12.14;Fapt 4.7;

28Vrei să mă omori și pe mine cum ai omorât ieri pe Egiptean?"

29La auzul acestor vorbe, Moise a fugit, și s-a dus de a locuit ca străin în pământul Madian, unde a născut doi fii.

Ex 2.15-22;Ex 4.20;Ex 18.3-4;

30Peste patruzeci de ani, i s-a arătat un înger în pustia muntelui Sinai, în para focului unui rug.

Ex 3.2;

31Moise, când l-a văzut, s-a mirat de arătarea aceasta; și, pe când se apropia să vadă ce este, a auzit glasul Domnului,

32care i-a zis: "Eu sunt Dumnezeul părinților tăi, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, și Dumnezeul lui Iacov." Și Moise, tremurând, n-a îndrăznit să se uite.

Mat 22.32;Evr 11.16;

33Domnul i-a zis: "Scoate-ți încălțămintea din picioare, căci locul pe care stai, este un pământ sfânt.

Ex 3.5;Ios 5.15;

34Am văzut suferința poporului Meu, care este în Egipt, le-am auzit gemetele, și M-am pogorât să-i izbăvesc. Acum, du-te, te voi trimite în Egipt."

Ex 3.7;

35Pe acest Moise, de care se lepădaseră ei, când au zis: "Cine te-a pus pe tine stăpânitor și judecător?" Dumnezeu l-a trimis ca stăpânitor și izbăvitor, cu ajutorul îngerului, care i se arătase în rug.

Ex 14.19;Num 20.16;

36El i-a scos din Egipt, și a făcut minuni și semne în Egipt, la Marea Roșie, și în pustie, patruzeci de ani.

Ex 12.41;Ex 33.1;Ex 7.14;Ps 105.27;Ex 14.21;Ex 14.27-29;Ex 16.1-35;

37Acest Moise a zis fiilor lui Israel: "Domnul, Dumnezeul vostru, vă va ridica dintre frații voștri un prooroc ca mine: de el să ascultați."

Deut 18.15-18;Fapt 3.22;Mat 17.5;

38El este acela care, în adunarea Israeliților din pustie, cu îngerul, care i-a vorbit pe muntele Sinai, și cu părinții noștri, a primit cuvinte vii, ca să ni le dea nouă.

Ex 19.3-17;Isa 63.9;Gal 3.19;Evr 2.22;Ex 21.1;Deut 5.27;Deut 5.31;Deut 33.4;Ioan 1.17;Rom 3.2;

39Părinții noștri n-au vrut să-l asculte, ci l-au nesocotit: și, în inimile lor, s-au întors spre Egipt,

40și au zis lui Aaron: "Fă-ne niște dumnezei, care să meargă înaintea noastră; căci acest Moise, care ne-a scos din țara Egiptului, nu știm ce s-a făcut."

Ex 32.1;

41Și în zilele acelea, au făcut un vițel, au adus jertfă idolului, și s-au bucurat de lucrul mâinilor lor.

Deut 9.16;Ps 106.19;

42Atunci Dumnezeu S-a întors de la ei, și i-a dat să se închine oștirii cerului, după cum este scris în cartea proorocilor: "Mi-ați adus voi vite junghiate și jertfe timp de patruzeci de ani în pustie, casă a lui Israel?...

Ps 81.12;Ezec 20.25-39;Rom 1.24;2Tes 2.11;Deut 4.19;Deut 17.3;2Împ 17.16;
2Împ 21.3;Ier 19.13;Amos 5.25-26;

43Ați purtat cortul lui Moloh și chipul stelei zeului Remfan, chipurile acelea, pe care le-ați făcut ca să vă închinați lor! De aceea vă voi strămuta dincolo de Babilon."

44Părinții noștri aveau în pustie cortul întâlnirii, așa cum îl rânduise Cel ce a spus lui Moise să-l facă după chipul, pe care-l văzuse.

Ex 25.40;Ex 26.30;Evr 8.5;

45Și părinții noștri l-au adus, la rândul lor, sub povățuirea lui Iosua, când au intrat în țara stăpânită de Neamurile, pe care Dumnezeu le-a izgonit dinaintea părinților noștri; și a rămas acolo până în zilele lui David.

Ios 3.14;Neem 9.24;Ps 44.2;Ps 78.55;Fapt 13.19;

46David a căpătat milă înaintea lui Dumnezeu, și a cerut să ridice o locuință pentru Dumnezeul lui Iacov.

1Sam 16.1;2Sam 7.1;Ps 89.19;Fapt 13.22;1Împ 8.17;1Cron 22.7;Ps 132.4-5;

47Și Solomon a fost acela care I-a zidit o casă.

1Împ 6.1;1Împ 8.20;1Cron 17.12;2Cron 3.1;

48Dar Cel Prea Înalt nu locuiește în locașuri făcute de mâini omenești, cum zice proorocul:

1Împ 8.27;2Cron 2.6;2Cron 6.18;Fapt 17.24;

49"Cerul este scaunul Meu de domnie, și pământul este așternutul picioarelor Mele. Ce fel de casă Îmi veți zidi voi Mie, zice Domnul, sau care va fi locul Meu de odihnă?

Isa 66.1-2;Mat 5.34-35;Mat 23.22;

50N-a făcut mâna Mea toate aceste lucruri?..."

Uciderea lui Ștefan cu pietre.

51..."Oameni tari la cerbice, netăiați împrejur cu inima și cu urechile! Voi totdeauna vă împotriviți Duhului Sfânt. Cum au făcut părinții voștri, așa faceți și voi.

Ex 32.9;Ex 33.3;Isa 48.4;Lev 26.41;Deu 10.16;Ier 4.4;Ier 6.10;Ier 9.26;Ezec 44.9;

52Pe care din prooroci nu i-au prigonit părinții voștri? Au omorât pe cei ce vesteau mai dinainte venirea Celui Neprihănit, pe care L-ați vândut acum, și L-ați omorât.

2Cron 36.16;Mat 21.35;Mat 23.34-37;1Tes 2.15;Fapt 3.14;

53Voi, care ați primit Legea dată prin îngeri, și n-ați păzit-o!..."

Ex 20.1;Gal 3.19;Evr 2.2;

54Când au auzit ei aceste vorbe, îi tăia pe inimă, și scrâșneau din dinți împotriva lui.

Fapt 5.33;

55Dar Ștefan, plin de Duhul Sfânt, și-a pironit ochii spre cer, a văzut slava lui Dumnezeu, și pe Isus stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu;

Fapt 6.5;

56și a zis: "Iată, văd cerurile deschise, și pe Fiul omului stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu."

Ezec 1.1;Mat 3.16;Fapt 10.11;Dan 7.13;

57Ei au început atunci să răcnească, și-au astupat urechile, și s-au năpustit toți într-un gând asupra lui.

58L-au târât afară din cetate, și l-au ucis cu pietre. Martorii și-au pus hainele la picioarele unui tânăr, numit Saul.

1Împ 21.13;Luc 4.29;Evr 13.12;Lev 24.16;Deut 13.9-10;Deut 17.7;Fapt 8.1;Fapt 22.20;

59Și aruncau cu pietre în Ștefan, care se ruga și zicea: "Doamne Isuse, primește duhul meu!"

Fapt 9.14;Ps 31.5;Luc 23.46;

60Apoi a îngenuncheat, și a strigat cu glas tare: "Doamne, nu le ține în seamă păcatul acesta!" Și după aceste vorbe, a adormit.

Fapt 9.40;Fapt 20.36;Fapt 21.5;Mat 5.44;Luc 6.28;Luc 23.34;

8

Prigonirea creștinilor.

1Saul se învoise la uciderea lui Ștefan. În ziua aceea, s-a pornit o mare prigonire împotriva Bisericii din Ierusalim. Și toți, afară de apostoli, s-au împrăștiat prin părțile Iudeii și ale Samariei.

Fapt 7.58;Fapt 22.20;Fapt 11.19;

2Niște oameni temători de Dumnezeu au îngropat pe Ștefan, și l-au jelit cu mare tânguire.

Gen 23.3;Gen 50.10;2Sam 3.31;

3Saul de partea lui, făcea prăpăd în Biserică; intra prin case, lua cu sila pe bărbați și pe femei, și-i arunca în temniță.

Fapt 7.58;Fapt 9.1-13.21;Fapt 22.4;Fapt 26.10-11;1Cor 15.9;Gal 1.13;Filip 3.6;1Tim 1.13;

4Cei ce se împrăștiaseră, mergeau din loc în loc, și propovăduiau Cuvântul.

Mat 10.23;Fapt 11.19;

5Filip s-a coborât în cetatea Samariei, și le-a propovăduit pe Hristos.

Fapt 6.5;

6Noroadele luau aminte cu un gând la cele spuse de Filip, când au auzit și au văzut semnele, pe care le făcea.

7Căci din mulți îndrăciți ieșeau duhuri necurate, și scoteau mari țipete; mulți slăbănogi și șchiopi erau tămăduiți.

Marc 16.17;

8Și a fost o mare bucurie în cetatea aceasta.

9În cetate era un om, numit Simon, care zicea că este un om însemnat; el vrăjea și punea în uimire pe poporul Samariei.

Fapt 13.6;Fapt 5.36;

10Toți, de la mic până la mare, îl ascultau cu luare aminte, și ziceau: "Acesta este puterea lui Dumnezeu, cea care se numește "mare".

11Îl ascultau cu luare aminte, pentru că multă vreme îi uimise cu vrăjitoriile lui.

12Dar când au crezut pe Filip, care propovăduia Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu și a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezați, atât bărbați cât și femei.

Fapt 1.3;

13Chiar Simon a crezut; și după ce a fost botezat, nu se mai despărțea de Filip, și privea cu uimire minunile și semnele mari care se făceau.

Petru și Ioan în Samaria.

14Apostolii, care erau în Ierusalim, când au auzit că Samaria a primit Cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru și pe Ioan.

15Aceștia au venit la Samariteni, și s-au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfânt.

Fapt 2.38;

16Căci nu Se pogorâse încă peste nici unul din ei, ci fuseseră numai botezați în Numele Domnului Isus.

Fapt 19.2;Mat 28.19;Fapt 2.38;Fapt 10.48;Fapt 19.5;

17Atunci Petru și Ioan au pus mâinile peste ei, și aceia au primit Duhul Sfânt.

Fapt 6.6;Fapt 19.6;Evr 6.2;

18Când a văzut Simon că Duhul Sfânt era dat prin punerea mâinilor apostolilor, le-a dat bani,

19și a zis: "Dați-mi și mie puterea aceasta, pentru ca peste oricine-mi voi pune mâinile, să primească Duhul Sfânt."

20Dar Petru i-a zis: "Banii tăi să piară împreună cu tine, pentru că ai crezut că darul lui Dumnezeu s-ar putea căpăta cu bani!

Mat 10.8;2Împ 5.16;Fapt 2.38;Fapt 10.45;Fapt 11.17;

21Tu n-ai nici parte, nici sorț în toată treaba aceasta, căci inima ta nu este curată înaintea lui Dumnezeu.

22Pocăiește-te dar de această răutate a ta, și roagă-te Domnului să ți se ierte gândul acesta al inimii tale, dacă este cu putință;

Dan 4.27;2Tim 2.25;

23căci văd că ești plin de fiere amară, și în lanțurile fărădelegii."

Evr 12.15;

24Simon a răspuns: "Rugați-vă voi Domnului pentru mine, ca să nu mi se întâmple nimic din ce ați zis."

Gen 20.7-17;Ex 8.8;Num 21.7;1Împ 13.6;Iov 42.8;Iac 5.16;

25După ce au mărturisit despre Cuvântul Domnului, și după ce l-au propovăduit, Petru și Ioan s-au întors la Ierusalim, vestind Evanghelia în multe sate de ale Samaritenilor.

Filip și famenul Etiopian.

26Un înger al Domnului a vorbit lui Filip, și i-a zis: "Scoală-te, și du-te spre miazăzi, pe drumul care pogoară spre Ierusalim la Gaza, și care este pustiu."

27Filip s-a sculat și a plecat. Și iată că un Etiopian, un famen cu mare putere la împărăteasa Candace a Etiopienilor, și îngrijitorul tuturor vistieriilor ei, venit la Ierusalim ca să se închine,

Țef 3.10;Ioan 12.20;

28se întorcea de acolo, și ședea în carul lui, și citea pe proorocul Isaia.

29Duhul a zis lui Filip: "Du-te, și ajunge carul acesta!"

30Filip a alergat, și a auzit pe Etiopian citind pe proorocul Isaia. El i-a zis: "Înțelegi tu ce citești?"

31Famenul a răspuns: "Cum aș putea să înțeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva?" Și a rugat pe Filip să se suie în car, și să șadă împreună cu el.

32Locul din Scriptură, pe care-l citea, era acesta: "El a fost dus ca o oaie la tăiere; și, ca un miel fără glas înaintea celui ce-l tunde, așa nu Și-a deschis gura;

Isa 53.7-8;

33în smerenia Lui, judecata I-a fost luată. Și cine va zugrăvi pe cei din timpul Lui? Căci viața I-a fost luată de pe pământ."

34Famenul a zis lui Filip: "Rogu-te, despre cine vorbește proorocul astfel? Despre sine sau despre vreun altul?"

35Atunci Filip a luat cuvântul, a început de la Scriptura aceasta, și i-a propovăduit pe Isus.

Luc 24.27;Fapt 18.28;

36Pe când își urmau ei drumul, au dat peste o apă. Și famenul a zis: "Uite apă; ce mă împiedică să fiu botezat?"

Fapt 10.47;

37Filip a zis: "Dacă crezi din toată inima, se poate." Famenul a răspuns: "Cred că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu."

Mat 28.19;Marc 16.16;Mat 16.16;Ioan 6.69;Ioan 9.35-38;Ioan 11.27;Fapt 9.20;1Ioan 4.15;1Ioan 5.5-13;

38A poruncit să stea carul, s-au pogorât amândoi în apă, și Filip a botezat pe famen.

39Când au ieșit afară din apă, Duhul Domnului a răpit pe Filip, și famenul nu l-a mai văzut. În timp ce famenul își vedea de drum, plin de bucurie,

1Împ 18.12;2Împ 2.16;Ezec 3.12-14;

40Filip se afla la Azot, de unde s-a dus până la Cezarea. Și propovăduia Evanghelia în toate cetățile prin care trecea.

9

Întoarcerea lui Saul.

1Dar Saul sufla încă amenințarea și uciderea împotriva ucenicilor Domnului. S-a dus la marele preot,

Fapt 8.3;Gal 1.13;1Tim 1.13;

2și i-a cerut scrisori către sinagogile din Damasc, ca, dacă va găsi pe unii umblând pe Calea credinței, atât bărbați cât și femei, să-i aducă legați la Ierusalim.

3Pe drum, când s-a apropiat de Damasc, deodată a strălucit o lumină din cer în jurul lui.

Fapt 22.6;Fapt 26.12;1Cor 15.8;

4El a căzut la pământ, și a auzit un glas, care-i zicea: "Saule, Saule, pentru ce Mă prigonești?"

Mat 25.40;

5"Cine ești Tu, Doamne?" a răspuns el. Și Domnul a zis: "Eu sunt Isus, pe care-L prigonești. "Ți-ar fi greu să arunci înapoi cu piciorul într-un țepuș."

Fapt 5.39;

6Tremurând și plin de frică, el a zis: "Doamne, ce vrei să fac?" "Scoală-te", i-a zis Domnul, "intră în cetate, și ți se va spune ce trebuie să faci."

Luc 3.10;Fapt 2.37;Fapt 16.30;

7Oamenii care-l însoțeau, au rămas încremeniți; auzeau în adevăr glasul, dar nu vedeau pe nimeni.

Dan 10.7;Fapt 22.9;Fapt 26.13;

8Saul s-a sculat de la pământ; și măcar că ochii îi erau deschiși, nu vedea nimic. L-au luat de mâini, și l-au dus în Damasc.

9Trei zile n-a văzut, și n-a mâncat, nici n-a băut nimic.

10În Damasc era un ucenic numit Anania. Domnul i-a zis într-o vedenie: "Anania!" "Iată-mă Doamne", a răspuns el.

Fapt 22.12;

11Și Domnul i-a zis: "Scoală-te, du-te pe ulița care se cheamă "Dreaptă", și caută în casa lui Iuda pe unul zis Saul, un om din Tars. Căci iată, el se roagă;

Fapt 21.39;Fapt 22.3;

12și a văzut în vedenie pe un om, numit Anania, intrând la el, și punându-și mâinile peste el, ca să-și capete iarăși vederea."

13"Doamne", a răspuns Anania, "am auzit de la mulți despre toate relele, pe care le-a făcut omul acesta sfinților Tăi în Ierusalim;

Fapt 9.1;

14ba și aici are puteri din partea preoților celor mai de seamă, ca să lege pe toți care cheamă Numele Tău.

Fapt 9.21;Fapt 7.59;Fapt 22.16;1Cor 1.2;2Tim 2.22;

15Dar Domnul i-a zis: "Du-te, căci el este un vas, pe care l-am ales, ca să ducă Numele Meu înaintea Neamurilor, înaintea împăraților, și înaintea fiilor lui Israel;

Fapt 13.2;Fapt 22.21;Fapt 26.17;Rom 1.1;1Cor 15.10;Gal 1.15;Efes 3.7-8;
1Tim 2.7;2Tim 1.11;Rom 1.5;Rom 11.13;Gal 2.7-8;Fapt 25.22-23;Fapt 26.1-etc;

16și îi voi arăta tot ce trebuie să sufere pentru Numele Meu."

Fapt 20.23;Fapt 21.11;2Cor 11.23;

17Anania a plecat; și, după ce a intrat în casă, a pus mâinile peste Saul, și a zis: "Frate Saule, Domnul Isus, care ți S-a arătat pe drumul pe care veneai, m-a trimis ca să capeți vederea, și să te umpli de Duhul Sfânt."

Fapt 22.12-13;Fapt 8.17;Fapt 2.4;Fapt 4.31;Fapt 8.17;Fapt 13.52;

18Chiar în clipa aceea, au căzut de pe ochii lui un fel de solzi; și el și-a căpătat iarăși vederea. Apoi s-a sculat, și a fost botezat.

19După ce a mâncat, a prins iarăși putere. Saul a rămas câteva zile cu ucenicii, care erau în Damasc.

Fapt 26.20;

20Și îndată a început să propovăduiască în sinagogi că Isus este Fiul lui Dumnezeu.

Fapt 8.37;

21Toți cei ce-l ascultau, rămâneau uimiți, și ziceau: "Nu este el acela care făcea prăpăd în Ierusalim, printre cei ce chemau Numele acesta? Și n-a venit el aici ca să-i ducă legați înaintea preoților celor mai de seamă?"

Fapt 8.3;Fapt 9.1;Gal 1.13-23;

22Totuși Saul se întărea din ce în ce mai mult, și făcea de rușine pe Iudeii, care locuiau în Damasc, dovedind că Isus este Hristosul.

Fapt 18.28;

Iudeii caută să omoare pe Saul.

23După câtva timp, Iudeii s-au sfătuit să-l omoare;

Fapt 23.12;Fapt 25.3;2Cor 11.26;

24și uneltirea lor a ajuns la cunoștința lui Saul. Porțile erau păzite zi și noapte, ca să-l omoare.

2Cor 11.32;

25Dar într-o noapte, ucenicii l-au luat și l-au coborât prin zid, dându-l jos într-o coșniță.

Ios 2.15;1Sam 19.12;

26Când a ajuns în Ierusalim, Saul a căutat să se lipească de ucenici; dar toți se temeau de el, căci nu puteau să creadă că este ucenic.

Fapt 22.17;Gal 1.17-18;

27Atunci Barnaba l-a luat cu el, l-a dus la apostoli, și le-a istorisit cum, pe drum, Saul văzuse pe Domnul, care i-a vorbit, și cum în Damasc propovăduise cu îndrăzneală în Numele lui Isus.

Fapt 4.36;Fapt 13.2;Fapt 9.20-22;

28De atunci se ducea și venea împreună cu ei în Ierusalim,

Gal 1.18;

29și propovăduia cu îndrăzneală în Numele Domnului. Vorbea și se întreba și cu Evreii care vorbeau grecește, dar ei căutau să-l omoare.

Fapt 6.1;Fapt 11.20;Fapt 9.23;2Cor 11.26;

30Când au aflat frații de lucrul acesta, l-au dus la Cezarea, și l-au pornit la Tars.

Vindecarea lui Enea.

31Biserica se bucura de pace în toată Iudea, Galilea și Samaria, se întărea sufletește, și umbla în frica Domnului; și, cu ajutorul Duhului Sfânt, se înmulțea.

Fapt 8.1;

32Pe când cerceta Petru pe toți sfinții, s-a pogorât și la cei ce locuiau în Lida.

Fapt 8.14;

33Acolo a găsit un om, anume Enea, care zăcea de opt ani olog în pat.

34"Enea", i-a zis Petru, "Isus Hristos te vindecă; scoală-te, și fă-ți patul." Și Enea s-a sculat îndată.

Fapt 3.6-16;Fapt 4.10;

35Toți locuitorii din Lida și din Sarona, l-au văzut, și s-au întors la Domnul.

1Cron 5.16;Fapt 11.21;

Învierea Tabitei.

36În Iope, era o ucenică numită Tabita, nume, care în tălmăcire se zice Dorca. Ea făcea o mulțime de fapte bune și milostenii.

1Tim 2.10;Tit 3.8;

37În vremea aceea, s-a îmbolnăvit, și a murit. După ce au scăldat-o, au pus-o într-o odaie de sus.

Fapt 1.13;

38Fiindcă Lida este aproape de Iope, ucenicii, când au auzit că Petru este acolo, au trimis doi oameni la el, să-l roage: Nu pregeta să vii până la noi.

39Petru s-a sculat, și a plecat împreună cu ei. Când a sosit, l-au dus în odaia de sus. Toate văduvele l-au înconjurat plângând, și i-au arătat hainele și cămășile, pe care le făcea Dorca, pe când era cu ele.

40Petru a scos pe toată lumea afară, a îngenuncheat, și s-a rugat; apoi, s-a întors spre trup, și a zis: "Tabita, scoală-te!" Ea a deschis ochii, și, când a văzut pe Petru, a stătut în capul oaselor.

Mat 9.25;Fapt 7.60;Marc 5.41-42;Ioan 11.43;

41El i-a dat mâna, și a ridicat-o în sus. A chemat îndată pe sfinți și pe văduve, și le-a pus-o înainte vie.

42Minunea aceasta a fost cunoscută în toată cetatea Iope, și mulți au crezut în Domnul.

Ioan 11.45;Ioan 12.11;

43Petru a rămas multe zile în Iope la un tăbăcar, numit Simon.

Fapt 10.6;

10

Sutașul Corneliu.

1În Cezarea era un om cu numele Corneliu, sutaș din ceata de ostași numită "Italiana".

2Omul acesta era cucernic și temător de Dumnezeu, împreună cu toată casa lui. El făcea multe milostenii norodului, și se ruga totdeauna lui Dumnezeu.

Fapt 10.22;Fapt 8.2;Fapt 22.12;Fapt 10.35;

3Pe la ceasul al nouălea din zi, a văzut lămurit într-o vedenie pe un înger al lui Dumnezeu că a intrat la el, și i-a zis: "Cornelie!"

Fapt 10.30;Fapt 11.13;

4Corneliu s-a uitat țintă la el, s-a înfricoșat, și a răspuns: "Ce este, Doamne?" Și îngerul i-a zis: "Rugăciunile și milosteniile tale s-au suit înaintea lui Dumnezeu, și El Și-a adus aminte de ele.

5Trimite acum niște oameni la Iope, și cheamă pe Simon, zis și Petru.

6El găzduiește la un om, numit Simon tăbăcarul, a cărui casă este lângă mare: acela îți va spune ce trebuie să faci."

Fapt 9.43;Fapt 11.14;

7Cum a plecat îngerul, care vorbise cu el, Corneliu a chemat două din slugile sale, și un ostaș cucernic din aceia care-i slujeau în tot timpul;

8și, după ce le-a istorisit totul, i-a trimis la Iope.

Corneliu întors la Dumnezeu.

9A doua zi, când erau pe drum și se apropiau de cetate, Petru s-a suit să se roage pe acoperișul casei, pe la ceasul al șaselea.

Fapt 11.5;

10L-a ajuns foamea, și a vrut să mănânce. Pe când îi pregăteau mâncarea, a căzut într-o răpire sufletească.

11A văzut cerul deschis, și un vas ca o față de masă mare, legată cu cele patru colțuri, coborându-se și slobozindu-se în jos pe pământ.

Fapt 7.56;Apoc 19.11;

12În ea se aflau tot felul de dobitoace cu patru picioare și târâtoare de pe pământ și păsările cerului.

13Și un glas i-a zis: "Petre, scoală-te, taie și mănâncă."

14"Nicidecum, Doamne", a răspuns Petru. "Căci niciodată n-am mâncat ceva spurcat sau necurat."

Lev 11.4;Lev 20.25;Deut 14.3-7;Ezec 4.14;

15Și glasul i-a zis iarăși a doua oară: "Ce a curățit Dumnezeu, să nu numești spurcat."

Mat 15.11;Fapt 10.28;Rom 14.14-20;1Cor 10.25;1Tim 4.4;Tit 1.15;

16Lucrul acesta s-a făcut de trei ori, și îndată după aceea vasul a fost ridicat iarăși la cer.

17Pe când Petru nu știa ce să creadă despre înțelesul vedeniei, pe care o avusese, iată că, oamenii trimiși de Corneliu, întrebând de casa lui Simon, au stătut la poartă,

18și au întrebat cu glas tare dacă Simon, zis și Petru, găzduiește acolo.

19Și pe când se gândea Petru la vedenia aceea, Duhul i-a zis: "Iată că te caută trei oameni;

Fapt 11.12;

20scoală-te, pogoară-te, și du-te cu ei, fără șovăire, căci Eu i-am trimis."

Fapt 15.7;

21Petru deci s-a pogorât, și a zis oamenilor acelora: "Eu sunt acela, pe care-l căutați; ce pricină vă aduce?"

22Ei au răspuns: "Sutașul Corneliu, om drept și temător de Dumnezeu și vorbit de bine de tot neamul Iudeilor, a fost înștiințat de Dumnezeu, printr-un înger sfânt, să te cheme în casa lui, și să audă cuvintele, pe care i le vei spune."

Fapt 10.1-2;Fapt 22.12;

23Petru deci i-a chemat înăuntru, și i-a găzduit.

24A doua zi, s-a sculat, și a plecat cu ei. L-au însoțit și câțiva frați din Iope. În cealaltă zi au ajuns la Cezarea. Corneliu îi aștepta cu rudele și prietenii de aproape, pe care-i chemase.

Fapt 10.45;Fapt 11.12;

25Când era să intre Petru, Corneliu, care-i ieșise înainte, s-a aruncat la picioarele lui, și i s-a închinat.

26Dar Petru l-a ridicat, și a zis: "Scoală-te, și eu sunt om!"

Fapt 14.14-15;Apoc 19.10;Apoc 22.9;

27Și vorbind cu el, a intrat în casă, și a găsit adunați pe mulți.

28"Știți", le-a zis el, "că nu este îngăduit de Lege unui Iudeu să se însoțească împreună cu unul de alt neam, sau să vină la el; dar Dumnezeu mi-a arătat să nu numesc pe nici un om spurcat sau necurat.

Ioan 4.9;Ioan 18.28;Fapt 11.3;Gal 2.12-14;Fapt 15.8-9;Efes 3.6;

29De aceea am venit fără cârtire când m-ați chemat; vă întreb dar, cu ce gând ați trimis după mine?"

30Corneliu a răspuns: "Acum patru zile, chiar în clipa aceasta, mă rugam în casa mea la ceasul al nouălea; și iată că a stătut înaintea mea un om cu o haină strălucitoare,

Fapt 1.10;Mat 28.3;Marc 16.5;Luc 24.4;

31și a zis: "Cornelie, rugăciunea ta a fost ascultată, și Dumnezeu Și-a adus aminte de milosteniile tale.

Dan 10.12;Fapt 10.4;Evr 6.10;

32Trimite dar la Iope, și cheamă pe Simon, zis și Petru; el găzduiește în casa lui Simon tăbăcarul, lângă mare; când va veni el, îți va vorbi."

33Am trimis îndată la tine, și bine ai făcut că ai venit. Acum dar, toți suntem aici înaintea lui Dumnezeu, ca să ascultăm tot ce ți-a poruncit Domnul să ne spui."

34Atunci Petru a început să vorbească, și a zis: "În adevăr, văd că Dumnezeu nu este părtinitor,

Deut 10.17;2Cron 19.7;Iov 34.19;Rom 2.11;Gal 2.6;Efes 6.9;Col 3.25;1Pet 1.17;

35ci că în orice neam, cine se teme de El, și lucrează neprihănire este primit de El.

Fapt 15.9;Rom 2.13-27;Rom 3.22-29;Rom 10.12-13;1Cor 12.13;Gal 3.28;Efes 2.13-18;Efes 3.6;

36El a trimis Cuvântul Său fiilor lui Israel, și le-a vestit Evanghelia păcii, prin Isus Hristos, care este Domnul tuturor.

Isa 57.19;Efes 2.14-17;Col 1.20;Mat 28.18;Rom 10.12;1Cor 15.27;Efes 1.20-22;1Pet 3.22;Apoc 17.14;Apoc 19.16;

37Știți vorba făcută prin toată Iudea, începând din Galilea, în urma botezului propovăduit de Ioan;

Luc 4.14;

38cum Dumnezeu a uns cu Duhul Sfânt și cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc în loc, făcea bine, și vindeca pe toți cei ce erau apăsați de diavolul; căci Dumnezeu era cu El.

Luc 4.18;Fapt 2.22;Fapt 4.27;Evr 1.9;Ioan 3.2;

39Noi suntem martori a tot ce a făcut El în țara Iudeilor și în Ierusalim. Ei L-au omorât, atârnându-L pe lemn.

Fapt 2.20;Fapt 5.30;

40Dar Dumnezeu L-a înviat a treia zi, și a îngăduit să Se arate,

Fapt 2.24;

41nu la tot norodul, ci nouă, martorilor aleși mai dinainte de Dumnezeu, nouă, care am mâncat și am băut împreună cu El, după ce a înviat din morți.

Ioan 14.17-22;Fapt 13.31;Luc 24.30-43;Ioan 21.13;

42Isus ne-a poruncit să propovăduim norodului, și să mărturisim că El a fost rânduit de Dumnezeu Judecătorul celor vii și al celor morți.

Mat 28.19-20;Fapt 1.8;Ioan 5.22-27;Fapt 17.31;Rom 14.9-10;2Tim 4.1;1Pet 4.5;

43Toți proorocii mărturisesc despre El că oricine crede în El, capătă, prin Numele Lui, iertarea păcatelor."

Isa 53.11;Ier 31.34;Dan 9.24;Mic 7.18;Zah 13.1;Mal 4.2;Fapt 26.22;
Fapt 15.9;Fapt 26.18;Rom 10.11;Gal 3.22;

44Pe când rostea Petru cuvintele acestea, S-a pogorât Duhul Sfânt peste toți cei ce ascultau Cuvântul.

Fapt 4.31;Fapt 8.15-17;Fapt 11.15;

45Toți credincioșii tăiați împrejur, care veniseră cu Petru, au rămas uimiți când au văzut că darul Duhului Sfânt s-a vărsat și peste Neamuri.

Fapt 10.23;Fapt 11.18;Gal 3.14;

46Căci îi auzeau vorbind în limbi și mărind pe Dumnezeu. Atunci Petru a zis:

47"Se poate opri apa ca să nu fie botezați aceștia, care au primit Duhul Sfânt ca și noi?"

Fapt 11.17;Fapt 15.8-9;Rom 10.12;

48Și a poruncit să fie botezați în Numele Domnului Isus Hristos. Atunci l-au rugat să mai rămână câteva zile la ei.

1Cron 1.17;Fapt 2.38;Fapt 8.16;

11

Petru își îndreptățește purtarea.

1Apostolii și frații, care erau în Iudea, au auzit că și Neamurile au primit Cuvântul lui Dumnezeu.

2Și când s-a suit Petru la Ierusalim, îl mustrau cei tăiați împrejur,

Fapt 10.45;Gal 2.12;

3și ziceau: "Ai intrat în casă la niște oameni netăiați împrejur, și ai mâncat cu ei."

Fapt 10.28;Gal 2.12;

4Petru a început să le spună pe rând cele întâmplate. El a zis:

Luc 1.3;

5"Eram în cetatea Iope; și, pe când mă rugam, am căzut într-o răpire sufletească, și am avut o vedenie: un vas ca o față de masă mare, legată cu cele patru colțuri, se cobora din cer, și a venit până la mine.

Fapt 10.9-etc;

6Când m-am uitat în ea, am văzut dobitoacele cu patru picioare de pe pământ, fiarele, târâtoarele și păsările cerului.

7Și am auzit un glas, care mi-a zis: "Petre, scoală-te, taie și mănâncă."

8Dar eu am răspuns: "Nicidecum, Doamne, căci nimic spurcat sau necurat n-a intrat vreodată în gura mea."

9Și glasul mi-a zis a doua oară din cer: "Ce a curățit Dumnezeu, să nu numești spurcat."

10Lucrul acesta s-a făcut de trei ori; apoi toate au fost ridicate iarăși în cer.

11Și iată că îndată, trei oameni trimiși din Cezarea la mine, au stat la poarta casei, în care eram.

12Duhul mi-a spus să plec cu ei, fără să fac vreo deosebire. Acești șase frați m-au însoțit și ei, și am intrat în casa omului.

Ioan 16.13;Fapt 10.19;Fapt 15.7;Fapt 10.23;

13El ne-a istorisit cum a văzut în casa lui pe înger stând înaintea lui, și zicându-i: "Trimite la Iope, și cheamă pe Simon, zis și Petru,

Fapt 10.30;

14care-ți va spune cuvinte prin care vei fi mântuit tu și toată casa ta."

15Și, cum am început să vorbesc, Duhul Sfânt S-a pogorât peste ei ca și peste noi la început.

Fapt 2.4;

16Și mi-am adus aminte de vorba Domnului, cum a zis: "Ioan a botezat cu apă, dar voi veți fi botezați cu Duhul Sfânt."

Mat 3.11;Ioan 1.26-33;Fapt 1.5;Fapt 19.4;Isa 44.3;Ioel 2.28;Ioel 3.18;

17Deci, dacă Dumnezeu le-a dat același dar, ca și nouă, care am crezut în Domnul Isus Hristos, cine eram eu să mă împotrivesc lui Dumnezeu?"

Fapt 15.8-9;Fapt 10.47;

18După ce au auzit aceste lucruri, s-au potolit, au slăvit pe Dumnezeu, și au zis: "Dumnezeu a dat deci și Neamurilor pocăință, ca să aibă viața."

Rom 10.12-13;Rom 15.9-16;

Barnaba și Saul la Antiohia.

19Cei ce se împrăștiaseră, din pricina prigonirii întâmplate cu prilejul lui Ștefan, au ajuns până în Fenicia, în Cipru și în Antiohia, și propovăduiau Cuvântul numai Iudeilor.

Fapt 8.1;

20Totuși printre ei au fost câțiva oameni din Cipru și din Cirena, care au venit în Antiohia, au vorbit și Grecilor, și le-au propovăduit Evanghelia Domnului Isus.

Fapt 6.1;Fapt 9.29;

21Mâna Domnului era cu ei, și un mare număr de oameni au crezut și s-au întors la Domnul.

Luc 1.66;Fapt 2.47;Fapt 9.35;

22Vestea despre ei a ajuns la urechile Bisericii din Ierusalim, și au trimis pe Barnaba până la Antiohia.

Fapt 9.27;

23Când a ajuns el, și a văzut harul lui Dumnezeu, s-a bucurat, și i-a îndemnat pe toți să rămână cu inimă hotărâtă alipiți de Domnul.

Fapt 13.43;Fapt 14.22;

24Căci Barnaba era un om de bine, plin de Duhul Sfânt și de credință. Și destul de mult norod s-a adăugat la Domnul.

Fapt 6.5;Fapt 11.21;Fapt 5.14;

25Barnaba s-a dus apoi la Tars, ca să caute pe Saul;

Fapt 9.30;

26și, când l-a găsit, l-a adus la Antiohia. Un an întreg, au luat parte la adunările Bisericii, și au învățat pe mulți oameni. Pentru întâiași dată, ucenicilor li s-a dat numele de creștini în Antiohia.

O foamete prorocită de Agab.

27În vremea aceea, s-au pogorât niște prooroci din Ierusalim la Antiohia.

Fapt 2.17;Fapt 13.1;Fapt 15.32;Fapt 21.9;1Cor 12.28;Efes 4.11;

28Unul din ei, numit Agab, s-a sculat și a vestit, prin Duhul, că va fi o foamete mare în toată lumea. Și a fost, în adevăr, în zilele împăratului Claudiu.

Fapt 21.10;

29Ucenicii au hotărât să trimită, fiecare după puterea lui, un ajutor fraților, care locuiau în Iudea,

Rom 15.26;1Cor 16.1;2Cor 9.1;

30ceea ce au și făcut; și au trimis acest ajutor la prezbiteri (Sau: bătrâni.) prin mâna lui Barnaba și a lui Saul.

Fapt 12.25;

12

Petru izbăvit din temniță.

1Cam pe aceeași vreme, împăratul Irod a pus mâinile pe unii din Biserică, pentru ca să-i chinuiască;

2și a ucis cu sabia pe Iacov, fratele lui Ioan.

3Când a văzut că lucrul acesta place Iudeilor, a mai pus mâna și pe Petru. - Erau zilele praznicului Azimilor. -

Ex 12.14-15;Ex 23.15;

4După ce l-a prins, și l-a băgat în temniță, l-a pus sub paza a patru cete de câte patru ostași, cu gând ca după Paște să-l scoată înaintea norodului.

Ioan 21.18;

5Deci Petru era păzit în temniță, și Biserica nu înceta să înalțe rugăciuni către Dumnezeu pentru el.

6În noaptea zilei când avea de gând Irod să-l înfățișeze la judecată, Petru dormea între doi ostași, legat de mâini cu două lanțuri; și niște păzitori păzeau temnița la ușă.

7Și iată, un înger al Domnului a stat lângă el pe neașteptate, și o lumină a strălucit în temniță. Îngerul a deșteptat pe Petru, lovindu-l în coastă, și i-a zis: "Scoală-te, iute!" Lanțurile i-au căzut jos de pe mâini.

Fapt 5.19;

8Apoi îngerul i-a zis: "Încinge-te, și leagă-ți încălțămintele." Și el a făcut așa. Îngerul i-a mai zis: "Îmbracă-te în haină, și vino după mine."

9Petru a ieșit afară, și a mers după el, fără să știe dacă ce făcea îngerul este adevărat. I se părea că are o vedenie.

Ps 126.1;Fapt 10.3-17;Fapt 11.5;

10După ce au trecut de straja întâia și a doua, au ajuns la poarta de fier, care dă în cetate, și ea li s-a deschis singură; au ieșit, și au trecut într-o uliță. Îndată, îngerul a plecat de lângă el.

Fapt 16.26;

11Când și-a venit Petru în fire, a zis: "Acum văd cu adevărat că Domnul a trimis pe îngerul Său, și m-a scăpat din mâna lui Irod și de la tot ce aștepta poporul Iudeu."

Ps 34.7;Dan 3.28;Dan 6.22;Evr 1.14;Iov 5.19;Ps 33.18-19;Ps 34.22;
Ps 41.2;Ps 97.10;2Cor 1.10;2Pet 2.9;

12După ce și-a dat bine seama de cele întâmplate, s-a îndreptat spre casa Mariei, mama lui Ioan, zis și Marcu, unde erau adunați mulți laolaltă, și se rugau.

Fapt 4.23;Fapt 15.37;Fapt 12.5;

13A bătut la ușa care dădea în pridvor; și o slujnică, numită Roda, a venit să vadă cine e.

14A cunoscut glasul lui Petru: și de bucurie, în loc să deschidă, a alergat înăuntru să dea de veste că Petru stă înaintea porții.

15"Ești nebună!" i-au zis ei. Dar ea stăruia și spunea că el este. Ei, dimpotrivă, ziceau: "Este îngerul lui."

Gen 48.16;Mat 18.10;

16Petru însă bătea mereu. Au deschis, și au rămas încremeniți când l-au văzut.

17Petru le-a făcut semn cu mâna să tacă, le-a istorisit cum îl scosese Domnul din temniță, și a zis: "Spuneți lucrul acesta lui Iacov și fraților." Apoi a ieșit, și s-a dus într-alt loc.

Fapt 13.16;Fapt 19.33;Fapt 21.40;

18Când s-a făcut ziuă, ostașii au fost într-o mare fierbere, ca să știe ce s-a făcut Petru.

19Irod, după ce l-a căutat în toate părțile, și nu l-a aflat, a luat la cercetare pe păzitori, și a poruncit să-i omoare. În urmă s-a pogorât din Iudea la Cezarea, ca să rămână acolo.

Moartea lui Irod.

20Irod era foarte mâniat pe cei din Tir și din Sidon. Dar aceștia au venit toți într-un gând la el; și după ce au câștigat de partea lor pe Blast, care era mai mare peste odaia de dormit a împăratului, au cerut pace, pentru că țara lor se hrănea din țara împăratului.

1Împ 5.9-11;Ezec 27.17;

21Într-o zi anumită, Irod s-a îmbrăcat cu hainele lui împărătești, a șezut pe scaunul lui împărătesc, și le vorbea.

22Norodul a strigat: "Glas de Dumnezeu, nu de om!"

23Îndată l-a lovit un înger al Domnului, pentru că nu dăduse slavă lui Dumnezeu. Și a murit mâncat de viermi.

1Sam 25.38;2Sam 24.17;Ps 115.1;

24Însă Cuvântul lui Dumnezeu se răspândea tot mai mult, și numărul ucenicilor se mărea.

Isa 55.11;Fapt 6.7;Fapt 19.20;Col 1.6;

25Barnaba și Saul, după ce și-au împlinit însărcinarea, s-au întors din Ierusalim, luând cu ei pe Ioan, zis și Marcu.

Fapt 13.5-13;Fapt 15.37;Fapt 12.12;

13

Barnaba și Saul. Elima.

1În Biserica din Antiohia erau niște prooroci și învățători: Barnaba, Simon, numit Niger, Luciu din Cirena, Manaen, care fusese crescut împreună cu cârmuitorul Irod, și Saul.

Fapt 11.27;Fapt 14.26;Fapt 15.35;Fapt 11.22-26;Rom 16.21;

2Pe când slujeau Domnului și posteau, Duhul Sfânt a zis: "Puneți-Mi deoparte pe Barnaba și pe Saul pentru lucrarea la care i-am chemat."

Num 8.14;Fapt 9.15;Fapt 22.21;Rom 1.1;Gal 1.15;Gal 2.9;Mat 9.38;
Fapt 14.26;Rom 10.15;Efes 3.7-8;1Tim 2.7;2Tim 1.11;Evr 5.4;

3Atunci, după ce au postit și s-au rugat, și-au pus mâinile peste ei, și i-au lăsat să plece.

Fapt 6.6;

4Barnaba și Saul, trimiși de Duhul Sfânt, s-au coborât la Seleucia, și de acolo au plecat cu corabia la Cipru.

Fapt 4.36;

5Ajunși la Salamina, au vestit Cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile Iudeilor. Aveau de slujitor pe Ioan.

Fapt 13.46;Fapt 12.25;Fapt 15.37;

6După ce au străbătut toată insula până la Pafos, au întâlnit pe un vrăjitor, prooroc mincinos, un Iudeu, cu numele Bar-Isus,

Fapt 8.9;

7care era cu dregătorul Sergius Paulus, un om înțelept. Acesta din urmă a chemat pe Barnaba și pe Saul, și și-a arătat dorința să audă Cuvântul lui Dumnezeu.

8Dar Elima, vrăjitorul, - căci așa se tâlcuiește numele lui - le stătea împotrivă, și căuta să abată pe dregător de la credință.

Ex 7.11;2Tim 3.8;

9Atunci Saul, care se mai numește și Pavel, fiind plin de Duhul Sfânt, s-a uitat țintă la el,

Fapt 4.8;

10și a zis: "Om plin de toată viclenia și de toată răutatea, fiul dracului, vrăjmaș al oricărei neprihăniri, nu mai încetezi tu să strâmbi căile drepte ale Domnului?

Mat 13.38;Ioan 8.44;1Ioan 3.8;

11Acum, iată că mâna Domnului este împotriva ta: vei fi orb, și nu vei vedea soarele până la o vreme." Îndată a căzut peste el ceață și întuneric, și căuta bâjbâind niște oameni, care să-l ducă de mână.

Ex 9.3;1Sam 5.6;

12Atunci dregătorul, când a văzut ce se întâmplase, a crezut, și a rămas uimit de învățătura Domnului.

Pavel în Perga și Antiohia Pisidiei.

13Pavel și tovarășii lui au pornit cu corabia din Pafos, și s-au dus la Perga în Pamfilia. Ioan s-a despărțit de ei, și s-a întors la Ierusalim.

Fapt 15.38;

14Din Perga și-au urmat drumul înainte, și au ajuns la Antiohia din Pisidia. În ziua Sabatului, au intrat în sinagogă și au șezut jos.

Fapt 16.13;Fapt 17.2;Fapt 18.4;

15După citirea Legii și a Proorocilor, fruntașii sinagogii au trimis să le zică: "Fraților, dacă aveți un cuvânt de îndemn pentru norod, vorbiți".

Luc 4.16;Fapt 13.27;Evr 13.22;

16Pavel s-a sculat, a făcut semn cu mâna, și a zis: "Bărbați Israeliți și voi care vă temeți de Dumnezeu, ascultați!

Fapt 12.17;Fapt 13.26-43;Fapt 10.35;

17Dumnezeul acestui popor Israel a ales pe părinții noștri. A ridicat la cinste pe norodul acesta, în timpul șederii lui în țara Egiptului, și l-a scos din Egipt cu brațul Său cel puternic.

Deut 7.6-7;Ex 1.1;Ps 105.23-24;Fapt 7.17;Ex 6.6;Ex 13.14-16;

18Timp de aproape patruzeci de ani, le-a suferit purtarea în pustie.

Ex 16.35;Num 14.33-34;Ps 95.9-10;Fapt 7.36;

19Și, după ce a nimicit șapte popoare în țara Canaanului, le-a dat de moștenire pământul lor, pentru aproape patru sute cincizeci de ani.

Deut 7.1;Ios 14.1-2;Ps 78.55;

20După aceste lucruri le-a dat judecători, până la proorocul Samuel.

Iuda 16;1Sam 3.20;

21Ei au cerut atunci un împărat. Și, timp de aproape patruzeci de ani, Dumnezeu le-a dat pe Saul, fiul lui Chis, din seminția lui Beniamin;

1Sam 8.5:10.1;

22apoi l-a înlăturat, și le-a ridicat împărat pe David, despre care a mărturisit astfel: "Am găsit pe David, fiul lui Iese, om după inima Mea, care va împlini toate voile Mele."

1Sam 15.23-28;1Sam 16.1;Osea 13.11;1Sam 16.13;2Sam 2.4;2Sam 5.3;Ps 89.20;1Sam 13.14;Fapt 7.46;

23Din sămânța lui David, Dumnezeu, după făgăduința Sa, a ridicat lui Israel un Mântuitor, care este Isus.

Isa 11.1;Luc 1.32-69;Fapt 2.30;Rom 1.3;2Sam 7.12;Ps 132.11;Mat 1.21;Rom 11.26;

24Înainte de venirea Lui, Ioan propovăduise botezul pocăinței la tot norodul lui Israel.

Mat 3.1;Luc 3.3;

25Și Ioan, când era la sfârșitul însărcinării lui, zicea: "Cine credeți că sunt eu? Nu sunt Acela; ci iată că după mine vine Unul, căruia eu nu sunt vrednic să-i dezleg încălțămintea picioarelor."

Mat 3.11;Marc 1.7;Luc 3.16;Ioan 1.20-27;

26Fraților, fii ai neamului lui Avraam, și cei ce vă temeți de Dumnezeu, vouă v-a fost trimis Cuvântul acestei mântuiri.

Mat 10.6;Luc 24.47;Fapt 3.26;Fapt 13.46;

27Căci locuitorii din Ierusalim și mai marii lor n-au cunoscut pe Isus; și prin faptul că L-au osândit, au împlinit cuvintele proorocilor, care se citesc în fiecare Sabat.

Luc 23.34;Fapt 3.17;1Cor 2.8;Fapt 13.14-15;Fapt 15.21;Luc 24.20-44;Fapt 26.22;Fapt 28.23;

28Măcar că n-au găsit în El nici o vină de moarte, totuși ei au cerut lui Pilat să-L omoare.

Mat 27.22;Marc 15.13-14;Luc 23.21-22;Ioan 19.6-15;Fapt 3.13-14;

29Și, după ce au împlinit tot ce este scris despre El, L-au dat jos de pe lemn, și L-au pus într-un mormânt.

Luc 18.31;Luc 24.44;Ioan 19.28-37;Mat 27.59;Marc 15.46;Luc 23.53;Ioan 19.38;

30Dar Dumnezeu L-a înviat din morți.

31El S-a arătat, timp de mai multe zile celor ce se suiseră cu El din Galilea la Ierusalim, și care acum sunt martorii Lui înaintea norodului.

Mat 28.16;Fapt 1.3;1Cor 15.5-7;Fapt 1.11;Fapt 1.8;Fapt 2.32;Fapt 3.15;Fapt 5.32;

32Și noi vă aducem vestea aceasta bună că făgăduința făcută părinților noștri,

Gen 3.15;Gen 12.3;Gen 22.18;Fapt 26.6;Rom 4.13;Gal 3.16;

33Dumnezeu a împlinit-o pentru noi, copiii lor, înviind pe Isus; după cum este scris în psalmul al doilea: "Tu ești Fiul Meu, astăzi Te-am născut."

Ps 2.7;Evr 1.5;Evr 5.5;

34Că L-a înviat din morți, așa că nu Se va mai întoarce în putrezire, a spus-o când a zis: "Vă voi împlini cu toată credincioșia făgăduințele sfinte, pe care le-am făcut lui David."

Isa 55.3;

35De aceea mai zice și în alt psalm: "Nu vei îngădui ca Sfântul Tău să vadă putrezirea."

Ps 16.10;Fapt 2.31;

36Și David, după ce a slujit celor din vremea lui, după planul lui Dumnezeu, a murit, a fost îngropat lângă părinții săi, și a văzut putrezirea.

1Împ 2.10;Fapt 2.29;

37Dar Acela, pe care L-a înviat Dumnezeu, n-a văzut putrezirea.

38Să știți dar, fraților, că în El vi se vestește iertarea păcatelor;

Ier 31.34;Dan 9.24;Luc 24.47;1Ioan 2.12;

39și oricine crede, este iertat prin El de toate lucrurile de care n-ați putut fi iertați prin Legea lui Moise.

Isa 53.11;Rom 3.28;Rom 8.3;Evr 7.19;

40Astfel, luați seama să nu vi se întâmple ce se spune în prooroci:

Isa 29.14;Hab 1.5;

41"Uitați-vă, disprețuitorilor, mirați-vă și pieriți; căci în zilele voastre, am să fac o lucrare, pe care n-o veți crede nicidecum, dacă v-ar istorisi-o cineva."

Prigonirile Iudeilor.

42Când au ieșit afară, Neamurile i-au rugat să le vorbească și în Sabatul viitor despre aceleași lucruri.

43Și după ce s-a împrăștiat adunarea, mulți din Iudei și din prozeliții evlavioși au mers după Pavel și Barnaba, care stăteau de vorbă cu ei, și-i îndemnau să stăruie în harul lui Dumnezeu.

Fapt 11.23;Fapt 14.22;Tit 2.11;Evr 12.15;1Pet 5.12;

44În Sabatul viitor, aproape toată cetatea s-a adunat ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu.

45Iudeii, când au văzut noroadele, s-au umplut de pizmă, vorbeau împotriva celor spuse de Pavel, și-l batjocoreau.

Fapt 18.6;1Pet 4.4;Iuda 10;

46Dar Pavel și Barnaba le-au zis cu îndrăzneală: "Cuvântul lui Dumnezeu trebuia vestit mai întâi vouă; dar fiindcă voi nu-l primiți, și singuri vă judecați nevrednici de viața veșnică, iată că ne întoarcem spre Neamuri.

Mat 10.6;Fapt 3.26;Fapt 13.26;Rom 1.16;Ex 32.10;Deut 32.21;Isa 55.5;
Mat 21.43;Rom 10.19;Fapt 18.6;Fapt 28.28;

47Căci așa ne-a poruncit Domnul: "Te-am pus ca să fii Lumina Neamurilor, ca să duci mântuirea până la marginile pământului."

Isa 42.6;Isa 49.6;Luc 2.32;

48Neamurile se bucurau când au auzit lucrul acesta și preamăreau Cuvântul Domnului. Și toți cei ce erau rânduiți să capete viața veșnică, au crezut.

Fapt 2.47;

49Cuvântul Domnului se răspândea în toată țara.

50Dar Iudeii au întărâtat pe femeile cucernice cu vază și pe fruntașii cetății, au stârnit o prigonire împotriva lui Pavel și Barnaba, și i-au izgonit din hotarele lor.

2Tim 3.11;

51Pavel și Barnaba au scuturat praful de pe picioare împotriva lor, și s-au dus în Iconia,

Mat 10.14;Marc 6.11;Luc 9.5;Fapt 18.8;

52în timp ce ucenicii erau plini de bucurie și de Duhul Sfânt.

Mat 5.12;Ioan 16.22;Fapt 2.46;

14

Pavel în Iconia.

1În Iconia, Pavel și Barnaba au intrat în sinagoga Iudeilor, și au vorbit în așa fel că o mare mulțime de Iudei și de Greci au crezut.

2Dar Iudeii care n-au crezut, au întărâtat și au răzvrătit sufletele Neamurilor împotriva fraților.

3Totuși au rămas destul de multă vreme în Iconia și vorbeau cu îndrăzneală în Domnul, care adeverea Cuvântul privitor la harul Său, și îngăduia să se facă semne și minuni prin mâinile lor.

4Mulțimea din cetate s-a dezbinat: unii erau cu Iudeii, alții cu apostolii.

Fapt 13.3;

5Neamurile și Iudeii, în învoire cu mai marii lor, s-au pus în mișcare, că să-i batjocorească și să-i ucidă cu pietre.

2Tim 3.11;

6Pavel și Barnaba au înțeles lucrul acesta, și au fugit în cetățile Licaoniei: Listra și Derbe, și în ținutul de primprejur.

Mat 10.23;

7Și au propovăduit Evanghelia acolo.

8În Listra era un om neputincios de picioare, olog din naștere, care nu umblase niciodată.

Fapt 3.2;

9El ședea jos și asculta pe Pavel când vorbea. Pavel s-a uitat țintă la el, și fiindcă a văzut că are credință ca să fie tămăduit,

Mat 8.10;Mat 9.28-29;

10a zis cu glas tare: "Scoală-te drept în picioare." Și el s-a sculat dintr-o săritură, și a început să umble.

Isa 35.6;

11La vederea celor făcute de Pavel, noroadele și-au ridicat glasul, și au zis în limba licaoneană: "Zeii s-au pogorât la noi în chip omenesc."

Fapt 8.10;Fapt 28.6;

12Pe Barnaba îl numeau Jupiter, iar pe Pavel Mercur, pentru că mânuia cuvântul.

13Preotul lui Jupiter, al cărui templu era la intrarea cetății, a adus tauri și cununi înaintea porților, și voia să le aducă jertfă, împreună cu noroadele.

Dan 2.46;

14Apostolii Barnaba și Pavel, când au auzit lucrul acesta, și-au rupt hainele, au sărit în mijlocul norodului, și au strigat:

Mat 26.65;

15"Oamenilor, de ce faceți lucrul acesta? Și noi suntem oameni de aceeași fire cu voi; noi vă aducem o veste bună, ca să vă întoarceți de la aceste lucruri deșarte la Dumnezeul cel viu, care a făcut cerul, pământul și marea, și tot ce este în ele.

Fapt 10.26;Iac 5.17;Apoc 19.10;1Sam 12.21;1Împ 16.13;Ier 14.22;Amos 2.4;
1Cor 8.4;1Tes 1.9;Gen 1.1;Ps 33.6;Ps 146.6;Apoc 14.7;

16El, în veacurile trecute, a lăsat pe toate Neamurile să umble pe căile lor,

Ps 81.12;Fapt 17.30;1Pet 4.3;

17măcar că, drept vorbind, nu s-a lăsat fără mărturie, întrucât v-a făcut bine, v-a trimis ploi din cer, și timpuri roditoare, v-a dat hrană din belșug, și v-a umplut inimile de bucurie."

Fapt 17.27;Rom 1.20;Lev 26.4;Deut 11.14;Deut 28.12;Iov 5.10;Ps 65.10;
Ps 68.9;Ps 147.8;Ier 14.22;Mat 5.45;

18Abia au putut să împiedice, cu vorbele acestea, pe noroade, să le aducă jertfă.

Pavel în Derbe și Antiohia.

19Atunci au venit pe neașteptate din Antiohia și Iconia niște Iudei, care au ațâțat pe noroade. Aceștia, după ce au împroșcat pe Pavel cu pietre, l-au târât afară din cetate, crezând că a murit.

Fapt 13.45;2Cor 11.25;2Tim 3.11;

20Când l-au înconjurat însă ucenicii, Pavel s-a sculat și a intrat în cetate. A doua zi, a plecat cu Barnaba la Derbe.

21După ce au propovăduit Evanghelia în cetatea aceasta, și au făcut mulți ucenici, s-au întors la Listra, la Iconia și la Antiohia,

Mat 28.19;

22întărind sufletele ucenicilor. El îi îndemna să stăruie în credință și spunea că în Împărăția lui Dumnezeu trebuie să intrăm prin multe necazuri.

Fapt 11.23;Fapt 13.43;Mat 10.38;Mat 16.24;Luc 22.28-29;Rom 8.17;2Tim 2.11-12;2Tim 3.12;

23Au rânduit prezbiteri în fiecare Biserică, și după ce s-au rugat și au postit, i-au încredințat în mâna Domnului, în care crezuseră.

Tit 1.5;

24Au trecut apoi prin Pisidia, au venit în Pamfilia,

25au vestit Cuvântul în Perga, și s-au pogorât la Atalia.

26De acolo au mers cu corabia la Antiohia, de unde fuseseră încredințați în grija harului lui Dumnezeu, pentru lucrarea, pe care o săvârșiseră.

Fapt 13.1-3;Fapt 15.40;

27După venirea lor, au adunat Biserica, și au istorisit tot ce făcuse Dumnezeu prin ei, și cum deschisese Neamurilor ușa credinței.

Fapt 15.4-12;Fapt 21.19;1Cor 16.9;2Cor 2.12;Col 4.3;Apoc 3.8;

28Și au rămas destul de multă vreme acolo cu ucenicii.

15

Adunarea Bisericii din Ierusalim.

1Câțiva oameni, veniți din Iudea, învățau pe frați și ziceau: Dacă nu sunteți tăiați împrejur după obiceiul lui Moise, nu puteți fi mântuiți."

Gal 2.12;Ioan 7.22;Fapt 15.5;Gal 5.2;Filip 3.2;Col 2.8-16;Gen 17.10;Lev 12.3;

2Pavel și Barnaba au avut cu ei un viu schimb de vorbe și păreri deosebite; și frații au hotărât ca Pavel și Barnaba, și câțiva dintre ei, să se suie la Ierusalim la apostoli și prezbiteri, ca să-i întrebe asupra acestei neînțelegeri.

Gal 2.1;